Un diamant de peste două milioane de dolari, descoperit din întâmplare

O pensionară din Marea Britanie a descoperit întâmplător că are o piatră foarte … prețioasă în caseta cu bijuterii, scrie forbes.roforbes.ro.

Un diamant rar, de 34 de carate, și-a petrecut o parte a veșnicei sale existențe trecând neobservat, camuflat de ignoranța umană într-o imitație ieftină

Proprietara sa, o respectabilă pensionară în vârstă de 70 de ani din nordul Marii Britanii, a fost convinsă că are o bijuterie care, deși arată foarte bine, este doar o imitație fără valoare.

Doamna nu-și mai amintește cum a intrat în posesia nestematei, cel mai probabil aceasta fiind achiziționată de la un târg de vechituri.

Cu câteva luni în urmă, în timp ce făcea curățenie în casă, a vrut să arunce diamantul, dar un vecin i-a sugerat că piatra ar putea fi valoroasă și că ar trebui să o ducă la un specialist să o evalueze.

„Doamna a venit la noi cu o geantă cu bijuterii. Părea că e în trecere, grăbindu-se spre o altă întâlnire”, își amintește Mark Lane de la casa de licitații Featonby, citat de BBC. „Diamantul era într-o cutie împreună cu verigheta doamnei și alte bijuterii lipsite de valoare.”

Deși bănuim că are oarece experiență în privința pietrelor prețioase, domnul Lane a tratat la început bijuteria cu aceeași indiferență ca și proprietara ei. Considerând că e făcut probabil din zirconiu și că nu valorează mai mult de 2700 de dolari, dl Lane a lăsat diamantul să zacă pe biroul său câteva zile înainte să îl testeze.

Când în cele din urmă a făcut-o, spre surprinderea sa, aparatul de testare a indicat că piatra este un diamant. Trimis spre evaluare la Anvers, în Belgia, experții de la HRD Diamond Grading Laboratory au confirmat că este vorba de un diamant H VS1 rar, de 34,19 carate, în valoare de aproximativ 2,7 milioane de dolari.

#diamant #valoare #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.