Un diamant de peste două milioane de dolari, descoperit din întâmplare

O pensionară din Marea Britanie a descoperit întâmplător că are o piatră foarte … prețioasă în caseta cu bijuterii, scrie forbes.roforbes.ro.

Un diamant rar, de 34 de carate, și-a petrecut o parte a veșnicei sale existențe trecând neobservat, camuflat de ignoranța umană într-o imitație ieftină

Proprietara sa, o respectabilă pensionară în vârstă de 70 de ani din nordul Marii Britanii, a fost convinsă că are o bijuterie care, deși arată foarte bine, este doar o imitație fără valoare.

Doamna nu-și mai amintește cum a intrat în posesia nestematei, cel mai probabil aceasta fiind achiziționată de la un târg de vechituri.

Cu câteva luni în urmă, în timp ce făcea curățenie în casă, a vrut să arunce diamantul, dar un vecin i-a sugerat că piatra ar putea fi valoroasă și că ar trebui să o ducă la un specialist să o evalueze.

„Doamna a venit la noi cu o geantă cu bijuterii. Părea că e în trecere, grăbindu-se spre o altă întâlnire”, își amintește Mark Lane de la casa de licitații Featonby, citat de BBC. „Diamantul era într-o cutie împreună cu verigheta doamnei și alte bijuterii lipsite de valoare.”

Deși bănuim că are oarece experiență în privința pietrelor prețioase, domnul Lane a tratat la început bijuteria cu aceeași indiferență ca și proprietara ei. Considerând că e făcut probabil din zirconiu și că nu valorează mai mult de 2700 de dolari, dl Lane a lăsat diamantul să zacă pe biroul său câteva zile înainte să îl testeze.

Când în cele din urmă a făcut-o, spre surprinderea sa, aparatul de testare a indicat că piatra este un diamant. Trimis spre evaluare la Anvers, în Belgia, experții de la HRD Diamond Grading Laboratory au confirmat că este vorba de un diamant H VS1 rar, de 34,19 carate, în valoare de aproximativ 2,7 milioane de dolari.

#diamant #valoare #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia globală este așteptată să înregistreze o creștere de aproximativ 3,1% în 2026, însă această evoluție aparent stabilă ascunde presiuni tot mai mari asupra sistemului economic mondial, arată Raportul Global de Prognoză 2026, realizat pe baza a peste 2.000 de evaluări ale experților.

Inflația se temperează în unele regiuni, dar rămâne ridicată în altele, în timp ce guvernele dispun de mult mai puțin spațiu fiscal și monetar pentru a răspunde unor eventuale șocuri. În același timp, ordinea economică globală construită pe liber schimb și lanțuri de aprovizionare integrate este supusă unei restructurări profunde, generate de tensiuni geopolitice și schimbări de politici economice.

Unul dintre principalele riscuri identificate pentru 2026 este fragmentarea ordinii economice globale. După decenii în care lanțurile de aprovizionare au fost optimizate aproape exclusiv pentru reducerea costurilor, companiile sunt tot mai nevoite să țină cont de riscurile geopolitice, de tarife, sancțiuni și politici industriale precum așa-numitul „friend-shoring”. Astfel, criteriul eficienței economice este adesea înlocuit de cel al siguranței politice. Tot mai multe acorduri comerciale sunt negociate în afara structurilor multilaterale clasice, prin aranjamente bilaterale sau regionale, iar tarifele au devenit un instrument frecvent de confruntare geo-economică. Potrivit datelor Organizației Mondiale a Comerțului, ponderea importurilor statelor G20 afectate de tarife a înregistrat cea mai mare creștere din istoria monitorizării comerciale globale. Deși apar și acorduri noi, precum apropiata ratificare a acordului de liber schimb dintre Uniunea Europeană și Mercosur, comerțul global intră într-o perioadă dificilă de adaptare, fără a se prăbuși complet.

Un al doilea risc major este escaladarea geopolitică între marile puteri, cu potențial de impact economic sever. Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei în 2022 a demonstrat cât de rapid se pot propaga efectele unui conflict: șocuri energetice, perturbări ale piețelor alimentare, fragmentarea comerțului și creșteri masive ale cheltuielilor militare. Conflictul continuă fără o perspectivă clară de soluționare, iar experții consideră posibilă o intensificare a acestuia în 2026. În paralel, alte zone sensibile, precum Strâmtoarea Taiwan, Orientul Mijlociu, provocările indirecte ale Rusiei la adresa statelor NATO, Coreea de Nord sau tensiunile din Venezuela, sporesc climatul de incertitudine. Chiar și în lipsa unui război deschis, această stare de tensiune determină amânarea investițiilor, creșterea primelor de risc și frânarea creșterii economice.

Al treilea risc major este volatilitatea pieței energiei și dificultățile tranziției energetice. Cererea de electricitate crește rapid, alimentată de dezvoltarea inteligenței artificiale, extinderea centrelor de date, electrificarea transportului și a industriei, exact în momentul în care infrastructura energetică se confruntă cu limitări serioase. În Statele Unite, cererea de electricitate este estimată să crească până în 2030 cu un volum echivalent producției combinate a statelor Texas și California, însă infrastructura necesară nu poate fi construită într-un ritm comparabil. Proiectele de transport al energiei au întârzieri de ani de zile, turbinele pe gaz necesită perioade lungi de livrare, iar centralele nucleare au termene de construcție de peste un deceniu. Acest decalaj dintre cerere și ofertă se traduce deja prin prețuri mai mari la electricitate, investiții amânate sau relocate și riscul ca inclusiv dezvoltarea tehnologiilor digitale să fie limitată de lipsa energiei disponibile.

Concluzia raportului este că economia globală va continua să crească în 2026, însă pe un fundament mult mai fragil decât în trecut. Fragmentarea comerțului, tensiunile geopolitice și constrângerile energetice se potențează reciproc, iar chiar și în absența unor crize majore, nivelul ridicat de incertitudine rămâne un factor care apasă constant asupra investițiilor, comerțului și creșterii economice.