Un fost prieten al oligarhului Plahotniuc își extinde imperiul în Balcani

Grupul de companii Trans-Oil, cu capital moldovenesc, controlate de milioanrul Vaja Jhashi, va demara construcția unei fabrici de ultimă generație pentru procesarea amidonului din porumb în orașul Sremska Mitrovica, Serbia. Proiectul este realizat în parteneriat cu compania chineză Myande Group, unul dintre liderii globali în furnizarea de echipamente pentru industria amidonului.

Noua unitate de producție va avea o capacitate anuală de procesare de 250.000 de tone de porumb. Fabrica va produce atât amidon natural, cât și amidon modificat, precum și sirop de porumb, produse destinate piețelor din Europa Centrală și de Sud, unde cererea este în creștere accelerată. Amidonul este utilizat extensiv în industria alimentară și cea farmaceutică.

Investiția totală este estimată la 35 de milioane de euro. Potrivit reprezentanților Trans-Oil, proiectul promite o rentabilitate a investiției de 25% și va consolida poziția grupului drept un actor-cheie în sectorul procesării produselor agricole în regiune.

Construcția fabricii va începe pe 15 mai 2025 și este estimată să fie finalizată în decurs de 18–20 luni. Proiectul este finanțat din capital propriu, dar și cu sprijinul unui sindicat bancar local din Serbia. La finalizare, fabrica va crea 150 de noi locuri de muncă.

Vaja Jhashi, cunoscut ca un influent om de afaceri și un vechi prieten al oligarhului Vladimir Plahotniuc, controlează 60% din piața cerealelor din Moldova prin intermediul grupului Trans Oil. De asemenea, acesta domină și piața uleiului din țară, având în portofoliu fabrica de ulei Floarea Soarelui de la Bălți, una dintre cele mai importante afaceri ale holdingului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#amidon #porumb #fabrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.