Un gigant media din Marea Britanie anunță concedieri masive în anul 2025

BBC intenţionează să elimine încă 500 de locuri de muncă până la sfârşitul lunii martie 2026, după ce efectivele sale au scăzut cu 10% în ultimii cinci ani, a anunţat grupul britanic de radiodifuziune, conform News.ro. Încă din toamna lui 2022 grupul BBC a anunţat că va desființa sute de posturi din serviciul său internaţional, concomitent cu un transfer masiv în online al programelor în limbi străine, care erau difuzate până atunci de posturile sale de radio şi de televiziune.

Cu ocazia publicării raportului său anual, BBC a precizat că efectivele sale s-au redus cu aproape 2.000 de locuri de muncă în ultimii cinci ani.

„Până la sfârşitul lunii martie 2026, ne aşteptăm să vedem o reducere de aproximativ 500 de locuri de muncă în serviciul public”, a precizat BBC într-un comunicat.

Pe lângă un plan anual de economii de 500 de milioane de lire sterline (594 de milioane de euro) anunţat în urmă cu doi ani, BBC pune în aplicare un plan suplimentar de reducere a costurilor de 200 de milioane de lire sterline (237 de milioane de euro), care a fost anunţat în martie.

De altfel, BBC a menționat că va pune mai puțin accent pe mediile tradiționale și mai multe investiții în serviciile digitale. Directorul general Tim Davie, care în martie a cerut o reformă a taxei de licență ca parte a unui efort de a transforma BBC într-o operațiune mai comercială, a declarat: „Ceea ce este în curs de desfășurare este o remodelare totală pentru viitor și un transfer masiv de resurse de la liniar la digital”.

Un motiv pentru această schimbare este acela că BBC se confruntă cu exodul publicului tânăr dinspre platformele tradiţionale în favoarea platformelor şi a reţelelor sociale. Astfel, piața televiziunii a devenit din ce în ce mai dificilă pentru corporație, odată cu creșterea popularității streamerilor din SUA și a tinerilor care evită difuzarea TV pentru platformele digitale.

De asemenea, de-a lungul timpului au apărut critici tot mai numeroase privind modul său de finanţare.

De aceea, în martie, directorul său general, Tim Davie, a declarat că BBC examinează diverse opţiuni pentru reformarea taxei de licenţă, principala sa sursă de finanţare, după 2028, când va expira actuala cartă.

Anul trecut, BBC a strâns 3,6 miliarde de lire sterline din taxa de licenţă (4,27 miliarde de euro), în scădere cu 80 de milioane de lire sterline, potrivit raportului anual. Taxa de licenţă este în prezent de 169,50 lire sterline (200 de euro), în urma unei creşteri în aprilie, după o îngheţare de doi ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bbc #concedieri #Marea Britanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.