Un imperiu al răului : Federaţia Rusă

Asemeni Uniunii Sovietice, Federaţia Rusă este un imperiu al răului: formula memorabilă a lui Ronald Reagan devine , în zilele noastre, sintagma ce surprinde esenţa însăşi a unui regim politic. Răul sovietic, cel care a bântuit secolul XX, se reîntrupează în răul putinist. Este semnul continuităţii istorice pe care anul 1991 nu a întrerupt-o, susține Ioan Stanomir într-un editorial publicat pe hotnews.ro.

Iar acest imperiu al răului, niciodată dispărut cu adevărat, practică o monstruoasă dialectică a crimei şi a minciunii de stat. Putinismul evacuează, ca şi stalinismul, realitatea documentabilă, spre a institui adevărul unic al oficialităţii propagandistice. Mutaţiile totalitare de sens evocă anii Războiului Rece. Războiul este pace, barbaria este elogiată ca umanism. Mecanismul orwellian este plasat la temelia unui edificiu al mistificării.

Atunci când Vladimir Putin deplânge tragedia din Ucraina, dar reafirmă natura nobilă a campaniei ruse, duplicitatea se suprapune peste cruzimea cu care Rusia atacă civili şi distruge oraşe. Putinismul se apropie, din ce în ce mai mult, de tiparul clasic al dictaturilor ce au dominat secolul XX. Oroarea este justificată prin necesitatea atingerii unui obiectiv mai presus de vieţile omeneşti.

Sinteza de stalinism şi de nazism a puterii de la Moscova explică ferocitatea cu care se poartă acest război de agresiune. Mai mult decât practica de barbarie din Cecenia sau din Siria, memoria atacului sovietic împotriva naţiunilor inamice este prezentă în fundalul din Ucraina. Teroarea militară devine un instrument de a tăgădui dreptul la existenţă al unei întregi naţiuni. Dincolo de Ucraina se distinge imaginea unei întregi Europe centrale şi de Est. Popoarele pe care Federaţia Rusă le desemnează ca inamice pot fi, mâine, victima unei agresiuni. Putinismul recuperează modelul unui nou spaţiu vital.

Războiul din Ucraina nu este un accident, nu este rodul unei rătăciri individuale. El exprimă, în toată sălbăticia lui, viziunea unui stat despre misiunea sa istorică. Pentru acest imperiu al răului, crimele împotriva umanităţii comise de soldaţii săi sunt puneri în scenă, iar bombardarea sălbatică este o strategie umanistă. Putinismul mobilizează un fond de agresivitate latent în statul rus. Loialitatea faţă de Putin este loialitatea faţă de această linie imperială a barbariei şi a minciunii de stat.

Eşafodajul de îndoctrinare şi de teroare al regimului se fondează pe această voinţă de putere. Defilările rachetelor nucleare din epoca sovietică au marcat generaţii. Statul ce ţinea în sclavie răsplătea pe supuşii săi cu etalarea gloriei militare. Parada Zilei Victoriei este, sub Putin, ca şi sub sovietici, un ritual elaborat al justificării măreţiei Rusiei.

Prin război şi ameninţare cu arma nucleară, imperiul putinist a luat ostatic un întreg continent. Finanţată prin exporturile de hidrocarburi, armata Federaţiei Ruse poate ucide în voie, în vreme ce Vladimir Putin îşi poate continua discursurile despre justificările “ campaniei militare speciale”. Complicitatea şi cedările de azi pregătesc, temeinic şi tenace, viitoarele crime ale Rusiei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#razboi #Ucraina #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.