Un low cost care operează zboruri și în Moldova va ateriza și în China

József Váradi, CEO-ul companiei aeriene Wizz Air, a sugerat posibilitatea oferirii de zboruri către părți ale Chinei în viitorul apropiat. Această declarație vine în contextul unei creșteri semnificative a implicării financiare a companiei în China și a primirii de avioane Airbus de la fabrica din Tianjin, China.

Într-un interviu acordat CGTN Europe, Váradi a fost întrebat despre posibilitatea ca Wizz Air să ofere zboruri către orașe precum Shanghai sau Beijing cu noile sale avioane A321 neo. Deși a recunoscut că distanța ar putea reprezenta o provocare pentru avioanele din flota actuală, el a subliniat că compania nu exclude complet această opțiune.

„Aș spune că China va deveni accesibilă, nu în totalitate, dar în părți, pentru Wizz Air”, a declarat Váradi.

El a subliniat importanța tot mai mare a Chinei pentru companie, menționând că 62 din cele 208 de avioane ale flotei Wizz Air sunt finanțate de instituții financiare chineze, iar alte 19 se vor alătura flotei în viitor.

„Avem o treime din flotă finanțată în China și din China”, a subliniat CEO-ul Wizz Air.

Această dezvăluire sugerează o expansiune semnificativă a operațiunilor companiei în viitorul apropiat, într-o piață emergentă și în continuă dezvoltare precum China.

Compania aeriană low-cost Wizz Air și-a reluat zborurile din Republica Moldova, începând cu luna 14 decembrie 2023, prin introducerea a trei destinații din Europa. Este vorba de Roma, Milano și Londra.

Wizz Air s-a retras din Republica Moldova în martie 2023 pe fundalul riscurilor de securitate, iar baza operațională a Wizz Air de la Chișinău a fost închisă începând din 1 decembrie 2022 pentru o perioadă nedeterminată.

Low costul Wizz Air a fost înființată în 2003 și este cunoscută pentru serviciile sale de zboruri la prețuri accesibile. Compania operează pe numeroase rute în întreaga Europă și este un jucător important pe piața zborurilor low-cost.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#wizz air #zboruri #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.