Un low cost care operează zboruri și în Moldova va ateriza și în China

József Váradi, CEO-ul companiei aeriene Wizz Air, a sugerat posibilitatea oferirii de zboruri către părți ale Chinei în viitorul apropiat. Această declarație vine în contextul unei creșteri semnificative a implicării financiare a companiei în China și a primirii de avioane Airbus de la fabrica din Tianjin, China.

Într-un interviu acordat CGTN Europe, Váradi a fost întrebat despre posibilitatea ca Wizz Air să ofere zboruri către orașe precum Shanghai sau Beijing cu noile sale avioane A321 neo. Deși a recunoscut că distanța ar putea reprezenta o provocare pentru avioanele din flota actuală, el a subliniat că compania nu exclude complet această opțiune.

„Aș spune că China va deveni accesibilă, nu în totalitate, dar în părți, pentru Wizz Air”, a declarat Váradi.

El a subliniat importanța tot mai mare a Chinei pentru companie, menționând că 62 din cele 208 de avioane ale flotei Wizz Air sunt finanțate de instituții financiare chineze, iar alte 19 se vor alătura flotei în viitor.

„Avem o treime din flotă finanțată în China și din China”, a subliniat CEO-ul Wizz Air.

Această dezvăluire sugerează o expansiune semnificativă a operațiunilor companiei în viitorul apropiat, într-o piață emergentă și în continuă dezvoltare precum China.

Compania aeriană low-cost Wizz Air și-a reluat zborurile din Republica Moldova, începând cu luna 14 decembrie 2023, prin introducerea a trei destinații din Europa. Este vorba de Roma, Milano și Londra.

Wizz Air s-a retras din Republica Moldova în martie 2023 pe fundalul riscurilor de securitate, iar baza operațională a Wizz Air de la Chișinău a fost închisă începând din 1 decembrie 2022 pentru o perioadă nedeterminată.

Low costul Wizz Air a fost înființată în 2003 și este cunoscută pentru serviciile sale de zboruri la prețuri accesibile. Compania operează pe numeroase rute în întreaga Europă și este un jucător important pe piața zborurilor low-cost.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#wizz air #zboruri #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fluxurile de energie electrică dintre România, Republica Moldova și Ucraina au revenit la valori ridicate duminică seara, după avaria gravă produsă sâmbătă dimineață, care a afectat semnificativ sistemele energetice din regiune. România a reluat exporturile masive peste Prut, la o putere de peste 1 000 MW, o parte importantă din electricitate fiind direcționată mai departe către Ucraina, unde infrastructura energetică rămâne serios afectată de atacurile rusești, în condiții de ger puternic.

Potrivit profit.ro, în dimineața zilei de luni, din România către Republica Moldova intrau peste 1 200 MW, iar Moldova exporta mai departe în Ucraina peste 800 MW. Grosul energiei românești tranzitează linia de înaltă tensiune Isaccea–Vulcănești–MGRES, cu aproape 1 180 MW, restul fluxurilor fiind asigurate prin cele patru linii de 110 kV dintre cele două state. Nivelul ridicat al exporturilor este susținut și de producția mare a parcurilor eoliene din România, care au generat aproape 2 000 MW, reprezentând aproximativ un sfert din producția națională de energie, peste nivelul consumului intern din acel moment, potrivit datelor publicate de Transelectrica.

Defecțiunea de sâmbătă, produsă la ora 10:42, a dus la o scădere bruscă a energiei livrate din România către Republica Moldova, de la 1 015 MW la doar 101 MW, din cauza unei căderi de tensiune pe linia Isaccea–Vulcănești–MGRES. Potrivit Moldelectrica, exporturile românești au revenit la circa 1 000 MW duminică, în jurul orei 19:00, după finalizarea lucrărilor de reparație. Autoritățile de la Chișinău au anunțat că linia Vulcănești–MGRES a fost reconectată, pusă sub tensiune și sincronizată cu sistemul energetic.

Un segment al liniei, aflat pe teritoriul Ucrainei, ar fi fost afectat de depuneri masive de chiciură, cedând sâmbătă dimineață și declanșând sistemele automate de protecție, pe fondul altor probleme tehnice din rețeaua ucraineană. Până la restabilirea completă a interconectării, Republica Moldova importa energie din România în regim de insulă prin interconexiunile de 110 kV, la o putere de aproximativ 205 MW, iar alte 320 MW erau tranzitate prin rute alternative. Ministrul energiei de la Kiev, Denys Șmihal, a declarat că finalizarea reparațiilor la linia de înaltă tensiune care leagă Ucraina de Republica Moldova a adus circa 500 MW suplimentari pentru stabilizarea alimentării cu energie în sudul țării. Autoritățile române au precizat că sistemul energetic național a funcționat fără probleme, fără întreruperi pentru consumatori.