Un milion pe an, casă, teren și trei mașini! Averea ministrului Infrastructurii cadidat lista PAS

RISE Moldova a conturat profilul unuia dintre cei mai vizibili candidați PAS la parlamentarele din 28 septembrie – actualul vicepremier și ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, care gestionează unul dintre cele mai mari bugete ale statului.

Drumul său profesional și politic e marcat de contraste. Deși a urmat studii la Școala Superioară Militar-Politică de Apărare Antiaeriană din Leningrad, formarea de bază și-a continuat-o în Chișinău, la Universitatea de Stat din Moldova: mai întâi Facultatea de Istorie, apoi Dreptul, urmat de un master în drept economic.

În plan privat, cariera sa a fost legată de SC GFC Holboca SRL, o companie fondată la Iași, România, unde a activat ca director mai bine de cinci ani. În paralel, a fost și instructor de economie la Școala de Studii Avansate în Jurnalism din Chișinău, un proiect al Centrului pentru Jurnalism Independent.

În politică, s-a afirmat rapid. A devenit președinte al Organizației teritoriale Chișinău a PAS și membru al Biroului Permanent Național, iar în 2019 a câștigat un mandat de deputat pe circumscripția nr. 27 Chișinău, din partea blocului ACUM. A fost reales pe lista PAS în 2021.

În iulie 2022, a fost numit ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare, dar mandatul său a fost marcat de critici dure din partea fermierilor, care l-au acuzat de incompetență și de favorizarea „monopolurilor exportatoare”. Un scandal de imagine a izbucnit atunci când, iritat de întrebările unui jurnalist, a fost surprins înjurând și ulterior a fost nevoit să își ceară scuze publice.

Cu toate acestea, în noiembrie 2024 a fost promovat vicepremier și ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, preluând unul dintre cele mai mari bugete ale guvernului.

Declarațiile de avere arată o creștere constantă a veniturilor: de la circa 176 mii lei în 2018, la peste 1 milion lei în 2024. Familia deține o casă de aproape 200 m², un teren de 0,2 ha, mai multe automobile (Skoda Octavia, Dacia Logan și Honda CR-V pe numele soției), precum și compania fondată în România.

Deși are o carieră politică în ascensiune, imaginea sa rămâne una controversată: un politician PAS cu trecut militar în Federația Rusă, cu experiență de business în România, cu un mandat tensionat la Agricultură, dar care astăzi gestionează infrastructura Moldovei și candidează pentru un nou mandat în Parlament.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bolea #casa #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Italia continuă să atragă atenția lumii cu ofertele sale spectaculoase de case la prețul de un euro, dar în spatele acestor anunțuri se ascund costuri uriașe, birocrație sufocantă și lipsa infrastructurii. Deși ideea pare ideală pentru cei care visează la o casă în Toscana sau Sardinia, realitatea este mult mai complicată, arată o analiză realizată de Meduza, Politico și Financial Times.

Italia trece prin cea mai gravă criză demografică din istorie, cu o scădere constantă a populației de peste 16 ani. Rata natalității se află la un nivel minim istoric, iar tinerii educați părăsesc țara în căutarea unor salarii mai bune în alte state europene. Premierul Giorgia Meloni a aprobat un plan de 500.000 de vize pentru muncitori extracomunitari, pentru a compensa lipsa forței de muncă din agricultură și turism. Satele din Sardinia și din sudul Italiei sunt cele mai afectate: școlile și spitalele se închid, magazinele dispar, iar în multe localități singura sursă de venit a rămas turismul sezonier.

Programul „Case pentru un euro” a fost lansat de mai multe comune italiene pentru a repopula zonele depopulate. În teorie, oricine poate cumpăra o casă cu un euro, dar în realitate costurile de renovare pot ajunge la 200.000–600.000 de euro. Majoritatea caselor scoase la vânzare se află în stare avansată de degradare, fără acoperiș, apă sau electricitate. Autoritățile impun cumpărătorilor să restaureze imobilul în termene scurte, iar neîndeplinirea obligațiilor duce la pierderea banilor și la anularea tranzacției. În plus, un euro este doar prețul de pornire la licitație, iar în unele cazuri ofertele finale pornesc de la 6.000 de euro. Cumpărătorii trebuie să depună și un depozit de garanție, care nu este returnat dacă lucrările nu sunt finalizate.

Pentru străini, situația este și mai complicată: achiziția unei case nu oferă drept de rezidență în Italia sau în Uniunea Europeană. După victoria lui Donald Trump în SUA, comuna Ollolai din Sardinia a lansat o campanie pentru atragerea americanilor, promițând o viață liniștită „pe insula paradisului”. Un an mai târziu, niciun imobil nu fusese vândut. Între 2018 și 2024, doar zece case din Ollolai au fost cumpărate și restaurate. Localnicii sperau la un val de nomazi digitali și artiști, însă puțini s-au încumetat să investească zeci de mii de euro într-un sat fără infrastructură.

Există însă și povești cu final fericit. Fotografa spaniolă Ivo Rovira a cumpărat un imobil în Sardinia, l-a restaurat și a deschis un mic restaurant local. „Nu ne simțim turiști, ci armunjini adevărați”, spune ea. Americanii Tam și Gary Holm din Los Angeles au reușit să cumpere o casă în Sicilia după mai multe încercări, investind în total 160.000 de euro. „M-am îndrăgostit de oamenii de aici. Sunt prietenoși, ospitalieri, și orașul, deși mic, e plin de viață”, a declarat Holm pentru Business Insider.

Deși programul a atras atenția internațională, infrastructura precară, birocrația și costurile ascunse continuă să-i descurajeze pe cumpărători. Economiștii avertizează că depopularea satelor italiene riscă să provoace un nou val de criză economică în regiunile rurale, iar fără investiții serioase, nici măcar casele de un euro nu mai pot salva satele care dispar.