Un milion pe an, casă, teren și trei mașini! Averea ministrului Infrastructurii cadidat lista PAS

RISE Moldova a conturat profilul unuia dintre cei mai vizibili candidați PAS la parlamentarele din 28 septembrie – actualul vicepremier și ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, care gestionează unul dintre cele mai mari bugete ale statului.

Drumul său profesional și politic e marcat de contraste. Deși a urmat studii la Școala Superioară Militar-Politică de Apărare Antiaeriană din Leningrad, formarea de bază și-a continuat-o în Chișinău, la Universitatea de Stat din Moldova: mai întâi Facultatea de Istorie, apoi Dreptul, urmat de un master în drept economic.

În plan privat, cariera sa a fost legată de SC GFC Holboca SRL, o companie fondată la Iași, România, unde a activat ca director mai bine de cinci ani. În paralel, a fost și instructor de economie la Școala de Studii Avansate în Jurnalism din Chișinău, un proiect al Centrului pentru Jurnalism Independent.

În politică, s-a afirmat rapid. A devenit președinte al Organizației teritoriale Chișinău a PAS și membru al Biroului Permanent Național, iar în 2019 a câștigat un mandat de deputat pe circumscripția nr. 27 Chișinău, din partea blocului ACUM. A fost reales pe lista PAS în 2021.

În iulie 2022, a fost numit ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare, dar mandatul său a fost marcat de critici dure din partea fermierilor, care l-au acuzat de incompetență și de favorizarea „monopolurilor exportatoare”. Un scandal de imagine a izbucnit atunci când, iritat de întrebările unui jurnalist, a fost surprins înjurând și ulterior a fost nevoit să își ceară scuze publice.

Cu toate acestea, în noiembrie 2024 a fost promovat vicepremier și ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, preluând unul dintre cele mai mari bugete ale guvernului.

Declarațiile de avere arată o creștere constantă a veniturilor: de la circa 176 mii lei în 2018, la peste 1 milion lei în 2024. Familia deține o casă de aproape 200 m², un teren de 0,2 ha, mai multe automobile (Skoda Octavia, Dacia Logan și Honda CR-V pe numele soției), precum și compania fondată în România.

Deși are o carieră politică în ascensiune, imaginea sa rămâne una controversată: un politician PAS cu trecut militar în Federația Rusă, cu experiență de business în România, cu un mandat tensionat la Agricultură, dar care astăzi gestionează infrastructura Moldovei și candidează pentru un nou mandat în Parlament.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bolea #casa #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.