Un nou aeroport care îi va face concurență celui de la Chișinău

Marți, 6 decembrie, a fost desemnat câștigătorul contractului pentru elaborarea studiului de fezabilitate necesar construirii Aeroportului Internațional Galați, conform informațiilor din SEAP. Este vorba de asocierea formată din 17 firme, condusă de firma bucureșteană Aduro Impex.

„A fost încheiată procedura de licitație pentru Planul de investiții/ Master Plan și Studiul de Fezabilitate (SF), necesare pentru Aeroportul Internațional Galați – Brăila, precum și pentru pregătirea studiilor asociate fazei de proiectare SF. Pentru toate aceste expertize va lucra o asociere de 17 firme, inclusiv Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean (CJ) Galați, citat de presa locală.

La această licitație au fost depuse de oferte. Câștigătorul care corespunde descrierii șefului CJ Galați este asocierea ADURO IMPEX (Leader) – TECNO ENGINEERING 2C – WE PROJECT ENGINEERING SRL, care mai are o serie de subcontractanți, conform informațiilor din SEAP.

Vor fi efectuate studii topografice, studii arheologice, studii geotehnice, studii hidrogeologice, studii de mediu, studii obstacolare și hidrologice. Totodată, în cadrul aceluiași contract, se vor realiza și activități de proiectare pentru terminal cargo și de pasageri, proiectare piste, sisteme de instalații, sisteme de semnalizare, alarmare și alertare în caz de incendiu, instalații electrice și proiectare-relocare utilități.

„Pas cu pas, document cu document, lucrăm pentru ca la Galați să fie construit un aeroport internațional de persoane și mărfuri, de care ar putea beneficia sute de mii de oameni din Galați, Brăila, Vrancea, Buzău sau Republica Moldova”, a adăugat Costel Fotea, potrivit sursei citate.

La acest proiect, Consiliul Județean Galați lucrează împreună cu colegii de la Brăila, în urma parteneriatului asumat în cadrul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Infrastructură de Transport de Interes Strategic în zona de Est și Sud.

Licitația a fost lansată pe 30 iunie 2022 iar valoarea estimată a achiziției este de 32,1 milioane de lei. Durata prevăzută a contractului este de 270 de zile (circa 9 luni).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Galați #Aeroport #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.