Un nou aeroport care îi va face concurență celui de la Chișinău

Marți, 6 decembrie, a fost desemnat câștigătorul contractului pentru elaborarea studiului de fezabilitate necesar construirii Aeroportului Internațional Galați, conform informațiilor din SEAP. Este vorba de asocierea formată din 17 firme, condusă de firma bucureșteană Aduro Impex.

„A fost încheiată procedura de licitație pentru Planul de investiții/ Master Plan și Studiul de Fezabilitate (SF), necesare pentru Aeroportul Internațional Galați – Brăila, precum și pentru pregătirea studiilor asociate fazei de proiectare SF. Pentru toate aceste expertize va lucra o asociere de 17 firme, inclusiv Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean (CJ) Galați, citat de presa locală.

La această licitație au fost depuse de oferte. Câștigătorul care corespunde descrierii șefului CJ Galați este asocierea ADURO IMPEX (Leader) – TECNO ENGINEERING 2C – WE PROJECT ENGINEERING SRL, care mai are o serie de subcontractanți, conform informațiilor din SEAP.

Vor fi efectuate studii topografice, studii arheologice, studii geotehnice, studii hidrogeologice, studii de mediu, studii obstacolare și hidrologice. Totodată, în cadrul aceluiași contract, se vor realiza și activități de proiectare pentru terminal cargo și de pasageri, proiectare piste, sisteme de instalații, sisteme de semnalizare, alarmare și alertare în caz de incendiu, instalații electrice și proiectare-relocare utilități.

„Pas cu pas, document cu document, lucrăm pentru ca la Galați să fie construit un aeroport internațional de persoane și mărfuri, de care ar putea beneficia sute de mii de oameni din Galați, Brăila, Vrancea, Buzău sau Republica Moldova”, a adăugat Costel Fotea, potrivit sursei citate.

La acest proiect, Consiliul Județean Galați lucrează împreună cu colegii de la Brăila, în urma parteneriatului asumat în cadrul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Infrastructură de Transport de Interes Strategic în zona de Est și Sud.

Licitația a fost lansată pe 30 iunie 2022 iar valoarea estimată a achiziției este de 32,1 milioane de lei. Durata prevăzută a contractului este de 270 de zile (circa 9 luni).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Galați #Aeroport #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie