Un oraș de peste Prut, în tipul localităților din Europa după calitatea vieții

Cluj-Napoca este pe locul 10 în topul oraşelor din Europa cu cea mai bună calitate a vieţii. Topul este condus de oraşul elveţian Zurich, potrivit unui raport realizat de Uniunea Europeană, potrivit Politico.eu.

Raportul are 112 pagini şi se bazează pe rezultatele unui sondaj realizat în perioada ianuarie-aprilie 2023 în oraşe din ţări ale Asociaţiei Europene a Liberului Schimb (AELS), Regatul Unit, Balcanii de Vest şi Turcia. Acesta a fost realizat prin intervievarea a 71.153 de locuitori, din 83 de oraşe.

Pe locul 10 este oraşul Cluj-Napoca, al doilea cel mai populat oraş din ţară. În Cluj-Napoca, 94% dintre locuitori s-au declarat mulţumiţi de viaţa în oraş. Având un sector tehnologic în plină expansiune, oraşul se află pe locul al doilea şi în ceea ce priveşte oportunităţile de angajare, 73% dintre locuitori spunând că este uşor să găseşti un loc de muncă bun în oraş.

Pe locul 9 este oraşul portughez Braga, desemnat cea mai bună destinaţie europeană în 2021. Dar nu este doar un loc grozav pentru turişti: şi rezidenţii îl iubesc. 94% dintre cei chestionaţi spun că sunt mulţumiţi că locuiesc în oraşul lor. Braga este, de asemenea, considerat un oraş sigur (84% dintre persoanele chestionate au spus că se simt în siguranţă să meargă singuri noaptea) şi un loc bun de locuit pentru imigranţi, pentru persoanele în vârstă şi familiile cu copii mici.

Locul 8 este ocupat de oraşul de coastă Rostock, din Germania. Aici, 94% dintre locuitorii chestionaţi s-au declarat mulţumiţi cu viaţa lor în oraş. Rostock este, de asemenea, un loc bun pentru persoanele în vârstă şi familiile cu copii mici (al doilea şi, respectiv, al şaselea cel mai bun loc din Europa). 85% dintre persoanele chestionate au spus că sunt mulţumite de situaţia lor personală la locul de muncă; oraşul se află pe primul loc în Europa în această privinţă.

Pe locul 7 este oraşul elveţian Geneva. 95% dintre persoanele chestionate sunt mulţumite că locuiesc aici. Deşi Geneva ocupă o poziţie înaltă în alte câteva categorii (83 la sută la satisfacţia locului de muncă), oraşul ocupă ultimul loc pentru accesibilitatea locuinţelor. Doar 8 la sută dintre persoanele chestionate au spus că este uşor să găseşti locuinţe bune la un preţ rezonabil în acest oraş, ceea ce nu este chiar o surpriză.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Cluj #oras #Europa #top

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.