Un oraș de peste Prut, în tipul localităților din Europa după calitatea vieții

Cluj-Napoca este pe locul 10 în topul oraşelor din Europa cu cea mai bună calitate a vieţii. Topul este condus de oraşul elveţian Zurich, potrivit unui raport realizat de Uniunea Europeană, potrivit Politico.eu.

Raportul are 112 pagini şi se bazează pe rezultatele unui sondaj realizat în perioada ianuarie-aprilie 2023 în oraşe din ţări ale Asociaţiei Europene a Liberului Schimb (AELS), Regatul Unit, Balcanii de Vest şi Turcia. Acesta a fost realizat prin intervievarea a 71.153 de locuitori, din 83 de oraşe.

Pe locul 10 este oraşul Cluj-Napoca, al doilea cel mai populat oraş din ţară. În Cluj-Napoca, 94% dintre locuitori s-au declarat mulţumiţi de viaţa în oraş. Având un sector tehnologic în plină expansiune, oraşul se află pe locul al doilea şi în ceea ce priveşte oportunităţile de angajare, 73% dintre locuitori spunând că este uşor să găseşti un loc de muncă bun în oraş.

Pe locul 9 este oraşul portughez Braga, desemnat cea mai bună destinaţie europeană în 2021. Dar nu este doar un loc grozav pentru turişti: şi rezidenţii îl iubesc. 94% dintre cei chestionaţi spun că sunt mulţumiţi că locuiesc în oraşul lor. Braga este, de asemenea, considerat un oraş sigur (84% dintre persoanele chestionate au spus că se simt în siguranţă să meargă singuri noaptea) şi un loc bun de locuit pentru imigranţi, pentru persoanele în vârstă şi familiile cu copii mici.

Locul 8 este ocupat de oraşul de coastă Rostock, din Germania. Aici, 94% dintre locuitorii chestionaţi s-au declarat mulţumiţi cu viaţa lor în oraş. Rostock este, de asemenea, un loc bun pentru persoanele în vârstă şi familiile cu copii mici (al doilea şi, respectiv, al şaselea cel mai bun loc din Europa). 85% dintre persoanele chestionate au spus că sunt mulţumite de situaţia lor personală la locul de muncă; oraşul se află pe primul loc în Europa în această privinţă.

Pe locul 7 este oraşul elveţian Geneva. 95% dintre persoanele chestionate sunt mulţumite că locuiesc aici. Deşi Geneva ocupă o poziţie înaltă în alte câteva categorii (83 la sută la satisfacţia locului de muncă), oraşul ocupă ultimul loc pentru accesibilitatea locuinţelor. Doar 8 la sută dintre persoanele chestionate au spus că este uşor să găseşti locuinţe bune la un preţ rezonabil în acest oraş, ceea ce nu este chiar o surpriză.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Cluj #oras #Europa #top

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a elaborat un proiect de hotărâre de Guvern privind aprobarea Programului de stat pentru asigurarea înregistrării de stat a proprietății în toate blocurile locative care întrunesc condițiile unui condominiu, pentru perioada 2026–2028. Documentul a fost pregătit în comun cu Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru și I.P. Cadastrul Bunurilor Imobile.

Potrivit notei informative, programul are drept scop soluționarea uneia dintre cele mai vechi probleme ale fondului locativ din Republica Moldova: lipsa înregistrării clare a dreptului de proprietate asupra părților comune și a terenurilor aferente blocurilor locative privatizate încă din anii ’90. Deși apartamentele au fost privatizate, proprietatea asupra spațiilor comune și a terenurilor a rămas neclară, iar în multe cazuri statul sau autoritățile locale figurează încă drept proprietari ai clădirilor.

Conform datelor deținute de I.P. „Cadastrul Bunurilor Imobile”, în Registrul bunurilor imobile sunt în prezent circa 12.580 de blocuri locative în care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt înscrise ca proprietari ai clădirii. Programul prevede analizarea documentației cadastrale din arhivă și înregistrarea acestor blocuri sub formă de condominiu sau, după caz, condominiu incomplet.

Autorii documentului subliniază că actualul sistem de administrare a fondului locativ este ineficient, iar proprietarii de apartamente nu își asumă responsabilitatea reală pentru întreținerea clădirilor și a spațiilor comune. În același timp, bugetele locale sunt nevoite să suporte cheltuieli pentru blocuri în care statul mai deține sub 2% din fondul locativ, intervențiile fiind descrise drept sporadice și ineficiente.

Implementarea programului ar urma să creeze un cadru clar de proprietate, să stimuleze administrarea eficientă a condominiilor și să faciliteze accesul la finanțare pentru reparații capitale, eficiență energetică și modernizare. Documentul menționează explicit că experiențe similare din state membre ale Uniunii Europene, precum Slovacia și Cehia, arată că înregistrarea clară a condominiilor crește implicarea proprietarilor în gestionarea clădirilor.

Impactul financiar estimat al programului se ridică la 15,85 milioane lei, sumă calculată pentru toate cele 12.580 de blocuri locative din țară. Din această sumă: 12,58 milioane lei sunt destinate examinării documentației cadastrale și întocmirii actelor de constatare, 3,27 milioane lei sunt alocate pentru înregistrarea dreptului de proprietate în Registrul bunurilor imobile.
Cheltuielile vor fi eșalonate pe trei ani: aproximativ 1 milion lei în 2026, 6,7 milioane lei în 2027 și 8,1 milioane lei în 2028, finanțarea urmând să fie asigurată din bugetul de stat.

Potrivit Ministerului Infrastructurii, aplicarea programului va avea și un impact fiscal pozitiv, întrucât va permite impozitarea corectă a bunurilor imobile, ceea ce ar putea aduce venituri suplimentare autorităților locale.