Un oraș de peste Prut, în tipul localităților din Europa după calitatea vieții

Cluj-Napoca este pe locul 10 în topul oraşelor din Europa cu cea mai bună calitate a vieţii. Topul este condus de oraşul elveţian Zurich, potrivit unui raport realizat de Uniunea Europeană, potrivit Politico.eu.

Raportul are 112 pagini şi se bazează pe rezultatele unui sondaj realizat în perioada ianuarie-aprilie 2023 în oraşe din ţări ale Asociaţiei Europene a Liberului Schimb (AELS), Regatul Unit, Balcanii de Vest şi Turcia. Acesta a fost realizat prin intervievarea a 71.153 de locuitori, din 83 de oraşe.

Pe locul 10 este oraşul Cluj-Napoca, al doilea cel mai populat oraş din ţară. În Cluj-Napoca, 94% dintre locuitori s-au declarat mulţumiţi de viaţa în oraş. Având un sector tehnologic în plină expansiune, oraşul se află pe locul al doilea şi în ceea ce priveşte oportunităţile de angajare, 73% dintre locuitori spunând că este uşor să găseşti un loc de muncă bun în oraş.

Pe locul 9 este oraşul portughez Braga, desemnat cea mai bună destinaţie europeană în 2021. Dar nu este doar un loc grozav pentru turişti: şi rezidenţii îl iubesc. 94% dintre cei chestionaţi spun că sunt mulţumiţi că locuiesc în oraşul lor. Braga este, de asemenea, considerat un oraş sigur (84% dintre persoanele chestionate au spus că se simt în siguranţă să meargă singuri noaptea) şi un loc bun de locuit pentru imigranţi, pentru persoanele în vârstă şi familiile cu copii mici.

Locul 8 este ocupat de oraşul de coastă Rostock, din Germania. Aici, 94% dintre locuitorii chestionaţi s-au declarat mulţumiţi cu viaţa lor în oraş. Rostock este, de asemenea, un loc bun pentru persoanele în vârstă şi familiile cu copii mici (al doilea şi, respectiv, al şaselea cel mai bun loc din Europa). 85% dintre persoanele chestionate au spus că sunt mulţumite de situaţia lor personală la locul de muncă; oraşul se află pe primul loc în Europa în această privinţă.

Pe locul 7 este oraşul elveţian Geneva. 95% dintre persoanele chestionate sunt mulţumite că locuiesc aici. Deşi Geneva ocupă o poziţie înaltă în alte câteva categorii (83 la sută la satisfacţia locului de muncă), oraşul ocupă ultimul loc pentru accesibilitatea locuinţelor. Doar 8 la sută dintre persoanele chestionate au spus că este uşor să găseşti locuinţe bune la un preţ rezonabil în acest oraş, ceea ce nu este chiar o surpriză.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Cluj #oras #Europa #top

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.