Un stat puternic din Europa pregătește trecerea la moneda digitală: „O formă de plată de încredere și ușor de utilizat”

Potrivit autorităților, moneda digitală a Băncii Centrale, în niciun caz nu va înlocui „banul fizic” și numerarul. Această posibilă monedă, care ar putea să aibă numele de Britcoin sau altul, va fi „preschimbabilă cu numerar” şi va avea aceeași valoare economică.

Ministerul britanic al Economiei și Banca Angliei au început o durată de consultare cu companiile și cetățenii, ce va dura până pe 7 iunie, pentru a decide dacă se introduce în Marea Britanie sau liră sterlină digitală.

Guvernul Marii Britanii a declarat luni că, împreună cu BoE, continuă să lucreze la o posibilă liră digitală, care ar putea intra în circulație în a doua jumătate a acestui deceniu și să fie păstrată într-un ”portofel” pus la dispoziție de bănci, deşi nu a fost luată o decizie finală.

Ambele instituţii au explicat că plănuiesc să creeze această monedă digitală, un proces care a demarat încă din 2020, în contextul apariţiei noilor tehnologii financiare şi forme de plată la nivel mondial, cu scopul de a se asigura că publicul are acces la o monedă digitală sigură şi comodă.

„Propunem o limită între 10.000 de lire sterline și 20.000 de lire sterline per individ, ca echilibru adecvat între gestionarea riscurilor și susținerea unei utilizări largi a lirei digitale”, se arată în comunicat.

O limită de 10.000 de lire sterline ar însemna că trei sferturi dintre oameni ar putea să-și primească plata în lire digitale, precum și să dețină solduri preexistente în același cont, în timp ce o limită de 20.000 de lire sterline ar permite aproape tuturor. folosească lire digitale pentru tranzacții de zi de zi.

Cele două instituţii subliniază că această eventuală monedă digitală emisă de către Banca Angliei va fi diferită de criptomonedele oferite de sectorul privat, care nu sunt reglementate, sunt lipsite de transparenţă şi au o mare volatilitate.

Ministerul şi banca centrală reamintesc faptul că SUA, China şi zona euro intenționează, de asemenea, să introducă versiuni digitale ale monedelor lor.

Banii peste plafon ar fi „transferați” în contul bancar comercial al unui client, în vedere că o liră digitală nu ar fi un mijloc de stocare a averii, a spus el membrilor UK Finance, un organism din industria bancară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lira #Londra #Anglia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.