Un stat puternic din Europa pregătește trecerea la moneda digitală: „O formă de plată de încredere și ușor de utilizat”

Potrivit autorităților, moneda digitală a Băncii Centrale, în niciun caz nu va înlocui „banul fizic” și numerarul. Această posibilă monedă, care ar putea să aibă numele de Britcoin sau altul, va fi „preschimbabilă cu numerar” şi va avea aceeași valoare economică.

Ministerul britanic al Economiei și Banca Angliei au început o durată de consultare cu companiile și cetățenii, ce va dura până pe 7 iunie, pentru a decide dacă se introduce în Marea Britanie sau liră sterlină digitală.

Guvernul Marii Britanii a declarat luni că, împreună cu BoE, continuă să lucreze la o posibilă liră digitală, care ar putea intra în circulație în a doua jumătate a acestui deceniu și să fie păstrată într-un ”portofel” pus la dispoziție de bănci, deşi nu a fost luată o decizie finală.

Ambele instituţii au explicat că plănuiesc să creeze această monedă digitală, un proces care a demarat încă din 2020, în contextul apariţiei noilor tehnologii financiare şi forme de plată la nivel mondial, cu scopul de a se asigura că publicul are acces la o monedă digitală sigură şi comodă.

„Propunem o limită între 10.000 de lire sterline și 20.000 de lire sterline per individ, ca echilibru adecvat între gestionarea riscurilor și susținerea unei utilizări largi a lirei digitale”, se arată în comunicat.

O limită de 10.000 de lire sterline ar însemna că trei sferturi dintre oameni ar putea să-și primească plata în lire digitale, precum și să dețină solduri preexistente în același cont, în timp ce o limită de 20.000 de lire sterline ar permite aproape tuturor. folosească lire digitale pentru tranzacții de zi de zi.

Cele două instituţii subliniază că această eventuală monedă digitală emisă de către Banca Angliei va fi diferită de criptomonedele oferite de sectorul privat, care nu sunt reglementate, sunt lipsite de transparenţă şi au o mare volatilitate.

Ministerul şi banca centrală reamintesc faptul că SUA, China şi zona euro intenționează, de asemenea, să introducă versiuni digitale ale monedelor lor.

Banii peste plafon ar fi „transferați” în contul bancar comercial al unui client, în vedere că o liră digitală nu ar fi un mijloc de stocare a averii, a spus el membrilor UK Finance, un organism din industria bancară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lira #Londra #Anglia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

#retrogradat #Moody's #budapesta #Investiții