Una caldă, una rece pentru ţara macinată de inflație: Prețurile se domolesc în Ungaria, însă recesiunea se agravează

Inflaţia din Ungaria a încetinit pentru prima oară în ultimele 19 luni, ceea ce le oferă factorilor de decizie politică o fereastră de timp pentru a se gândi când să înceapă reducerea celei mai mari rate ale dobânzii din Europa. În acelaşi timp, Ungaria a intrat în recesiune în cea de a doua jumătate a lui 2022, iar prognozele indică o agravare a problemelor economice, scrie Bloomberg.

În februarie, inflaţia din Ungaria s-a redus uşor de la 25,7% la 25,4%, potrivit Biroului de Statistică. Cu toate acestea, este încă prea devreme pentru a putea prezice cât de rapid va putea banca centrală să treacă la reducerea ratei dobânzii situată în prezent la 18%, cea mai mare din UE.

Investitorii se aşteaptă la o reducere cu 64 de puncte de bază într-o lună şi la una de 180 de puncte de bază în maxim trei luni.

Banca centrală s-a văzut nevoită să pledeze pentru o abordare prudentă a relaxării monetare, după ce încheierea ciclului de majorare a ratelor de anul trecut a împins forintul la un minim record faţă de euro.

Factorii de decizie politică au declarat că majorarea ratei dobânzii a fost principalul lor instrument pentru a ţine în frâu inflaţia şi a ancora economia, în timp ce premierul Viktor Orban se străduieşte să deblocheze fonduri UE în valoare de peste 30 de miliarde de dolari, blocate din cauza problemelor legate de corupţie şi de statul de drept.

Acest lucru a provocat o ruptură între bancheri şi Orban, care a îndemnat banca centrală să reducă ratele dobânzilor cât mai curând posibil pentru a atenua impactul negativ asupra economiei. Ungaria a intrat în recesiune în a doua jumătate a anului trecut, iar o scădere a vânzărilor cu amănuntul şi a producţiei industriale în ianuarie a sugerat că încetinirea ar putea fi mai profundă decât se aştepta guvernul.

Ministrul Dezvoltării Economice, Marton Nagy, a prezis o „prăbuşire” a creşterii preţurilor în acest an şi o inflaţie de o singură cifră până în decembrie, ceea ce, potrivit acestuia, deschide calea pentru reducerea ratelor. Pe de altă parte, viceguvernatorul băncii centrale, Barnabas Virag, a prezis săptămâna trecută un scurt „platou” al creşterii preţurilor înainte de o decelerare mai lentă pentru restul anului.

Banca centrală îşi va publica noile previziuni privind inflaţia pe 28 martie, un moment foarte aşteptat care ar putea oferi indicii cu privire la momentul primei reduceri a ratei dobânzii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#recesiune #Ungaria #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Politica fiscală pentru anul 2027, votată de Parlament în lectura a doua, reprezintă cea mai amplă majorare a taxelor și impozitelor din istoria Republicii Moldova, susține deputatul Ion Chicu. Fostul premier avertizează că noile prevederi vor lovi în mediul de afaceri, vor scumpi motorina și ar putea avea un efect contrar celui urmărit de Guvern, prin reducerea activității economice și erodarea bazei fiscale.

Potrivit parlamentarului, modificările operate între prima și a doua lectură sunt nesemnificative în raport cu majorările fiscale aprobate.

„În linii mari, această politică fiscală, chiar cu concesiile pe care le-a făcut Guvernul între prima și a doua lectură, rămâne, istoric, cea mai mare majorare de cote de impozite de când există acest stat. Sau cel puțin din 1997, de când s-a aprobat Codul fiscal în vigoare”, a declarat Ion Chicu.

Una dintre cele mai controversate prevederi, în opinia deputatului, este majorarea repetată a accizelor la motorină, cu 20% în 2027 și continuarea creșterilor în următorii ani, până în 2029. Chicu avertizează că această politică va reprezenta o lovitură puternică pentru economie, în special pentru sectoarele dependente de carburanți. Pentru anul 2027, documentul adoptat prevede o majorare de 20% a accizei la motorină și de 10% pentru majoritatea celorlalte produse accizabile.

Criticile vizează și introducerea TVA la gazele naturale începând cu 1 aprilie 2027. Deși autoritățile au majorat plafonul de consum pentru aplicarea cotei reduse, fostul premier consideră că măsura va aduce o povară suplimentară consumatorilor. Conform documentului aprobat, pentru primii 150 de metri cubi de gaze naturale consumați lunar de gospodării se va aplica TVA de 8%, iar cantitatea care depășește acest plafon va fi taxată la cota standard de 20%.

Chicu a criticat și tratamentul fiscal diferențiat aplicat produselor agricole. Potrivit acestuia, revenirea la cota TVA de 8% pentru anumite cereale, în timp ce altele rămân taxate cu 12%, creează discrepanțe greu de justificat economic.

Deputatul susține că opoziția a încercat să atenueze impactul noii politici fiscale prin amendamente, însă majoritatea propunerilor nu au fost acceptate. Din cele 22 de amendamente înaintate de el împreună cu un alt parlamentar, doar trei ar fi fost acceptate integral sau parțial, potrivit propriilor declarații.

Chicu a evidențiat în special amendamentul privind împiedicarea acordării unor facilități fiscale pentru remunerațiile plătite sub formă de acțiuni în sectorul bancar. Potrivit fostului premier, propunerea inițială ar fi permis evitarea unor plăți aferente impozitului pe venit și contribuțiilor sociale și medicale.

„Este vorba de milioane de lei care vor ajunge la buget, datorită faptului că ei au acceptat amendamentul nostru”, a afirmat Chicu.

Un alt aspect care provoacă îngrijorarea deputatului ține de extinderea atribuțiilor Serviciului Fiscal de Stat. El susține că noua legislație introduce mecanisme de încasare silită directă de la persoanele fizice, fără necesitatea unei adresări prealabile în instanța de judecată.

„Se introduce dreptul pentru Serviciul Fiscal de Stat să aplice încasarea la persoanele fizice. Adică orice funcționar din Serviciul Fiscal de Stat, fără ca să meargă în instanță, poate, printr-o decizie a sa, să intre pe contul persoanei, să-i sechestreze banii și așa mai departe”, a declarat parlamentarul, prezentând propria interpretare a modificărilor legislative.

Chicu consideră că asemenea mecanisme contravin obiectivului declarat al Guvernului de simplificare a legislației fiscale și riscă să creeze presiuni administrative suplimentare asupra contribuabililor.

Fostul premier pune sub semnul întrebării și capacitatea autorităților de a obține cele 5,1 miliarde de lei estimate drept venituri suplimentare la buget în urma implementării noilor măsuri.

„Eu nu consider că prin asemenea metode se poate obține acest obiectiv. Descurajarea activității economice va duce la erodarea bazei fiscale, iar creșterea cotelor impozitelor poate, în final, să aibă efect invers”, a avertizat deputatul.

Acesta atrage atenția că o eventuală majorare a încasărilor bugetare în 2027 nu poate fi atribuită exclusiv creșterii taxelor și impozitelor, deoarece inflația și scumpirea bunurilor și serviciilor determină automat majorarea nominală a sumelor colectate.

„Aceste 5,1 miliarde trebuie să le ajustăm și la evoluția inflației sau a tarifelor”, a subliniat Chicu.

Parlamentul a adoptat politica fiscală și vamală pentru anul 2027 în ședința din 22 octombrie, cu votul a 54 de deputați PAS. Potrivit Ministerului Finanțelor, modificările ar urma să aducă venituri suplimentare de 5,1 miliarde de lei, dintre care 2,7 miliarde din accize, 1,6 miliarde din TVA și 820 de milioane de lei din impozitul pe venit și taxa de viciu.