Una caldă, una rece pentru ţara macinată de inflație: Prețurile se domolesc în Ungaria, însă recesiunea se agravează

Inflaţia din Ungaria a încetinit pentru prima oară în ultimele 19 luni, ceea ce le oferă factorilor de decizie politică o fereastră de timp pentru a se gândi când să înceapă reducerea celei mai mari rate ale dobânzii din Europa. În acelaşi timp, Ungaria a intrat în recesiune în cea de a doua jumătate a lui 2022, iar prognozele indică o agravare a problemelor economice, scrie Bloomberg.

În februarie, inflaţia din Ungaria s-a redus uşor de la 25,7% la 25,4%, potrivit Biroului de Statistică. Cu toate acestea, este încă prea devreme pentru a putea prezice cât de rapid va putea banca centrală să treacă la reducerea ratei dobânzii situată în prezent la 18%, cea mai mare din UE.

Investitorii se aşteaptă la o reducere cu 64 de puncte de bază într-o lună şi la una de 180 de puncte de bază în maxim trei luni.

Banca centrală s-a văzut nevoită să pledeze pentru o abordare prudentă a relaxării monetare, după ce încheierea ciclului de majorare a ratelor de anul trecut a împins forintul la un minim record faţă de euro.

Factorii de decizie politică au declarat că majorarea ratei dobânzii a fost principalul lor instrument pentru a ţine în frâu inflaţia şi a ancora economia, în timp ce premierul Viktor Orban se străduieşte să deblocheze fonduri UE în valoare de peste 30 de miliarde de dolari, blocate din cauza problemelor legate de corupţie şi de statul de drept.

Acest lucru a provocat o ruptură între bancheri şi Orban, care a îndemnat banca centrală să reducă ratele dobânzilor cât mai curând posibil pentru a atenua impactul negativ asupra economiei. Ungaria a intrat în recesiune în a doua jumătate a anului trecut, iar o scădere a vânzărilor cu amănuntul şi a producţiei industriale în ianuarie a sugerat că încetinirea ar putea fi mai profundă decât se aştepta guvernul.

Ministrul Dezvoltării Economice, Marton Nagy, a prezis o „prăbuşire” a creşterii preţurilor în acest an şi o inflaţie de o singură cifră până în decembrie, ceea ce, potrivit acestuia, deschide calea pentru reducerea ratelor. Pe de altă parte, viceguvernatorul băncii centrale, Barnabas Virag, a prezis săptămâna trecută un scurt „platou” al creşterii preţurilor înainte de o decelerare mai lentă pentru restul anului.

Banca centrală îşi va publica noile previziuni privind inflaţia pe 28 martie, un moment foarte aşteptat care ar putea oferi indicii cu privire la momentul primei reduceri a ratei dobânzii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#recesiune #Ungaria #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.