Unde a făcut războiul cele mai mari ravagii economice, în Ucraina sau în Rusia? Moldova, cea mai mare victimă nonbeligerantă
Războiul pornit de Rusia contra Ucrainei a provocat crize multiple cu care Europa nu s-a mai întâlnit de decenii. Dar dacă în ţările care nu fac parte din conflict este rău, cu costul traiului la niveluri record, cât de rău este în statele beligerante? Şi unde a lovit criza cel mai dur?
Fondul Monetar Internaţional ia în considerare un ajutor financiar de 16 miliarde de dolari (14,7 miliarde euro) pentru Ucraina, o economie de 136 miliarde euro (2020, Eurostat – alte calcule dau cifre mai mari). La aceşti bani s-ar adăuga alte câteva miliarde de euro (până la 18 miliarde de euro) daţi cu ţârâita de Uniunea Europeană. Prea puţin.
Agenţia de evaluare financiară Fitch a avertizat recent că Ucraina pică accelerat spre default. Politico, un site de ştiri şi analize critic la adresa UE, dar nu antieuropean, scrie că Uniunea împinge Ucraina spre incapacitate de plată şi că această ţară, devastată şi paralizată de război, nu are nevoie de împrumuturi, ci de granturi. Inflaţia, un flagel care macină puterea de cumpărare şi bunăstarea Europei, a atins 26,6% în decembrie, potrivit datelor băncii centrale ucrainene.
Prognoza era de 28%, dar scumpirile şi-au încetinit avansul deoarece retailerii au redus preţurile produselor perisabile, cum ar fi carnea, din cauza cererii mai slabe şi îngrijorărilor că penele de curent vor altera sau distruge alimentele. Scăderea cererii este ceva normal având în vedere prăbuşirea de 30% a economiei anul acesta, după cum arată datele preliminare ale băncii centrale.
Este cel mai puternic colaps de când Ucraina şi-a câştigat independenţa de URSS. Economia ucraineană este orientată spre exporturi, mai ales de produse agricole şi materii prime, iar exporturile au căzut şi ele cu 35% în 2022. În realitate, scăderea a fost de aproape 40%.
Apoi, dobânda de politică monetară, reperul pentru costul creditului, este de 25%. Cu cât este mai mare, cu atât frânează mai puternic creşterea economică. Însă fără ridicarea dobânzii, inflaţia nu poate fi oprită. Banca centrală este un pic mai optimistă referitor la evoluţia economiei anul acesta şi următorul.
Populaţia, afacerile şi economia se adaptează încet la război, dar cele mai recente decizii luate la Moscova sugerează că ţara agresoare se pregăteşte de un război care va mai dura câţiva ani. În Rusia, stat autoritar, este mai greu cu datele credibile. În primele luni de invazie, Kremlinul a blocat accesul public la un volum fără precedent de date statistice economice.
Analiştii au fost lăsaţi în beznă. Din mai anul trecut, institutul de statistică al Rusiei este condus de un subordonat al consilierului economic al preşedintelui rus Vladimir Putin. Cu aceste mutări făcute, economia rusă pare surprinzător de rezistentă la sancţiunile occidentale şi la efortul de război. Banca centrală estimează pentru 2022 o contracţie economică de 3%, iar Putin una de 2,5%. Însă în contextul internaţional, în timp ce economiile europene cel mai probabil că au evitat recesiuni dureroase, picajul Rusiei pare enorm. La nivel de PIB, pierderea este mare: sancţiunile occidentale au micşorat economia cu 10%, iar Occidentul încă nu a epuizat toate sacţiunile pe care le poate aplica Rusiei, arată The Moscow Times.
Inflaţia pentru întreg anul trecut este estimată la 12%, cât a fost şi în decembrie, mai mică decât în multe state membre ale UE, deşi pe parcursul anului a atins niveluri mult mai mari, cum ar fi 18% în primăvară.
Astfel de calcule sunt făcute pe baza unui coş de consum cu produse stabilite de statistică. Însă unii analişti atrag atenţia că în cazul statisticii ruse, coşul de consum de acum nu reflectă achiziţiile reale ale cetăţeanului de rând.
Altfel, inflaţia „reală“ ar fi fost, la punctul de vârf, de 66%. Pentru anul acesta, în loc de îmbunătăţiri, mulţi analişti se aşteaptă la accentuarea declinului economic. Banca centrală a dus dobânda de referinţă la 7,5%. Rusia este o economie mică, deşi este cea mai mare ţară, ca suprafaţă, din lume, şi probabl cea mai bogată în resurse naturale.
PIB-ul echivalează cu 1.700 de miliarde de dolari (2021). Pentru o comparaţie, trei state americane au economiile mai mari decât cea rusă. Taiwan, o mică insulă, are un PIB la jumătate din cel rusesc.
Cu una dintre cele mai mici economii din lume, de 10,5 miliarde euro (2020, Eurostat), Republica Moldova este cea mai mare victimă nonbeligerantă a războiului. Inflaţia a fost de 30% în decembrie, iar acesta nu este cel mai mic nivel la care indicatorul a ajuns anul trecut. În toamnă, inflaţia a atins aproape 35%. Preţurile energiei, pentru care mica republică este dependentă de importuri, au explodat. Mâncarea s-a scumpit şi ea ameţitor de mult. Salariile, deşi în creştere, nu pot ţine pasul cu inflaţia, iar acest lucru înseamnă reducerea puterii de cumpărare într-o ţară considerată una dintre cele mai sărace din Europa. Autorităţile moldovene se aşteaptă ca PIB-ul să fi scăzut cu 3% anul trecut. În decembrie, dobânda de referinţă a fost coborâtă de la 21,5% la 20%. FMI a anunţat că oferă asistenţă financiară de 27 milioane dolari pentru bugetul moldovenesc. SUA vor ajută statul cu 30 de milioane de dolari, bani folosiţi pentru plata energiei importate.
