Unde fug miliardarii de ochii guvernelor pentru a-şi ascunde miliardele

Marea Britanie a anunţat recent că se pregăteşte să renunţe la scutirile de taxe destinate bogaţilor. Revizuirea sistemului fiscal vine pe fondul adâncirii diferenţelor de bogăţie din tot mai multe ţări occidentale, care forţează tot mai multe ţări să renunţe la facilităţile fiscale de care se bucură miliardarii, scrie Bloomberg. În acest context, destinaţiile în care super-bogaţii îşi pot duce averile pentru a le pune la adăpost din calea taxelor, au început să se reducă.

Top celor mai avantajoase paradisuri fiscale:

Antigua şi Barbuda

De când a fost modificat sitemul fiscal în 2016, rezidenţii şi nerezidenţii nu sunt impozitaţi pentru veniturile obţinute în ţară sau pentru activele lor din afară. Această lege a fost un motor important pentru economia ţării, atrăgând investitori bogaţi şi stimulând piaţa imobiliară. De asemenea, în aceste insule tropicale nu există impozite pe avere sau pe moştenire.

De asemenea, străinii pot obţine cetăţenia care promite călătorii fără viză în Europa pentru doar 100.000 de dolari. Cetăţenii din Antigua şi Barbuda pot călători în 154 de ţări fără a solicita în prealabil o viză. UE încearcă să ia măsuri drastice împotriva acestei politici de scutire de vize şi face presiuni asupra acesteia şi a altor naţiuni din Caraibe, fie pentru a-şi închide programele de cetăţenie prin investiţii, fie pentru a le înăspri.

Emiratele Arabe Unite

În ultimii ani, Emiratele Arabe Unite au atras un val de manageri de fonduri speculative şi bancheri din întreaga lume, datorită legislaţiei fiscale relaxate şi facilităţilor oferite celor bogaţi. Emiratele Arabe Unite nu impozitează veniturile personale, câştigurile de capital, moştenirea, cadourile sau proprietăţile. Şi are una dintre cele mai mici rate de impozit pe profit din lume, de 9% pentru companiile care generează profituri anuale mai mari de 100.000 de dolari.

Italia

Sistemul de impozitare generos pentru străini instituit în 2017 în Italia a fost foarte eficient în atragerea bogaţilor. Numărul celor care se mută la Milano şi beneficiază de aceste scutiri fiscale a crescut de peste două ori în 2021, ajungând la un total de peste 1.300 de persoane. Noii rezidenţi plătesc o taxă anuală de 109.000 de dolari şi sunt scutiţi de plata impozitului pe veniturile din străinătate. De asemenea, ei nu plătesc impozit pe 50% din veniturile lor din Italia dacă nu au fost rezidenţi în cei doi ani fiscali precedenţi.

Valul recent de super bogaţi veniţi în Milano a crescut preţurile imobiliarelor şi a contribuit la creşterea costului vieţii în oraş. Cu toate acestea, pe măsură ce Marea Britanie şi Portugalia retrag stimulentele pentru străini, consultanţii în domeniul averilor spun că Italia va fi unul dintre principalii beneficiari ai bogaţilor – în special din America şi Orientul Mijlociu – care caută să vină cu banii într-o ţară europeană cu taxe puţine.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania Moldovagaz riscă să ajungă în stare de insolvabilitate, potrivit unei analize realizate de Ministerul Finanțelor, care a evaluat situația economico-financiară a întreprinderii. Concluzia autorităților este că povara datoriilor, în special cele față de „Gazprom”, pune în pericol capacitatea companiei de a-și onora obligațiile pe termen lung.

Potrivit datelor analizate, datoriile totale ale Moldovagaz se ridică la 14,6 miliarde de lei, iar peste 10 miliarde de lei reprezintă obligații față de „Gazprom” și compania afiliată Factoring Finance.

În anul 2024, Moldovagaz a înregistrat pierderi nete de 627,6 milioane de lei, după ce în anul precedent compania raportase un profit net de 1,09 miliarde de lei. Atât veniturile, cât și cheltuielile companiei au scăzut, însă reducerea costurilor de producție a permis obținerea unei profitabilități brute mai mari, profitul brut ajungând la 2,45 miliarde de lei, cu 949 de milioane de lei mai mult decât în anul precedent.

Cu toate acestea, problema majoră rămâne datoria istorică față de „Gazprom”, acumulată pe parcursul mai multor ani. Conform documentelor financiare, aceasta este estimată la 13,1 miliarde de lei, dintre care aproape 2,9 miliarde de lei reprezintă penalități.

Amintim că, potrivit „Gazprom”, datoria istorică a Republicii Moldova pentru gazele naturale depășește 700 de milioane de dolari. Autoritățile de la Chișinău nu recunosc această sumă, dar acceptă concluziile auditului internațional, care a stabilit că datoria reală ar fi de doar 8,6 milioane de dolari.

Ministerul Finanțelor avertizează că, în condițiile actuale, Moldovagaz este capabilă să achite doar facturile curente, însă nu mai are capacitatea de a acoperi datoriile pe termen lung. Pentru a ieși din această situație, compania ar trebui să își reducă nivelul datoriilor și să își consolideze capitalul propriu.

Totodată, în analiză este remarcat un aspect controversat: modul în care Ministerul Finanțelor interpretează situația datoriei Moldovagaz față de „Gazprom” pare să fie în contradicție cu poziția oficială a Guvernului, care se bazează pe rezultatele auditului internațional și respinge valoarea revendicată de partea rusă.