Ungurii și sârbii sfidează Europa! Aliați puternici pentru Putin. Construiesc un oleoduct pentru petrolul rusesc

10 Oct. 2022, 17:49
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Oct. 2022, 17:49 // Actual //  bani.md

Budapesta şi Belgrad au stabilit să construiască un nou oleoduct pentru ca Serbia să poată să primească petrol rusesc după ce se va sista furnizarea prin conductele care acum trec prin Croaţia, a anunţat luni purtătorul de cuvânt al Guvernului ungar, Zoltan Kovacs, citat de agenţia EFE, potrivit Agerpres.

Anunţul a venit într-un moment în care Uniunea Europeană se pregăteşte pentru a implementa un embargo parţial pentru importurile de petrol rusesc, aceasta fiind una dintre sancţiunile impuse Kremlinului pentru invazia din Ucraina.

Premierul ungar, Viktor Orban, este principalul aliat comunitar al Moscovei, iar Serbia este o ţară care îşi menţine relaţiile tradiţionale de prietenie cu Rusia.

„Premierul ungar Orban a fost de acord cu construcţia unui oleoduct către Ungaria. Această nouă conductă va permite aprovizionarea Serbiei cu petrol mai ieftin din Urali (Rusia), prin conectare cu oleoductul Druzhba”, a scris purtătorul de cuvânt Zoltan Kovacs pe contul său de Twitter.

Acesta a reamintit că aprovizionarea cu petrol a Serbiei se realizează în prezent „prin intermediul unui oleoduct care trece prin Croaţia”.

„Este puţin probabil ca aceasta să mai fi posibil în viitor, din cauza sancţiunilor (comunitare împotriva Rusiei) adoptate”, a adăugat el.

Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, anunţase sâmbătă că a ajuns la un acord cu Orban în legătură cu construcţia oleoductului pentru diversificarea surselor de aprovizionare.

Potrivit lui Vucic, instalarea noii conducte, de 128 kilometri lungime şi care va ajunge la rafinăria ungară din apropierea graniţei cu Serbia, va dura circa doi ani şi va costa în jur de 100 milioane de euro.

„Croaţia s-a dovedit a fi un furnizor nesigur”, a spus Vucic sâmbătă, făcând referire la planurile Zagrebului de a nu permite trecerea petrolului rusesc pe teritoriul său.

Intrarea în vigoare a acestei măsuri, care va fi adoptată în cadrul sancţiunilor impuse Rusiei de Uniunea Europeană, este prevăzută pentru data de 1 noiembrie.

Totuşi, a fost întârziată cel puţin o lună în aşteptarea unei decizii din partea celor 27 de state membre cu privire la excluderea ţărilor balcanice şi embargoul petrolier care va începe să fie aplicat în decembrie.

Petrolul pe care în prezent îl importă Serbia din Rusia vine pe cale maritimă în Croaţia şi de acolo prin oleoduct.

Vucic a subliniat că Executivul său intenţionează, de asemenea, construirea altui oleoduct care să ajungă la portul albanez Durres, trecând prin Macedonia de Nord.

Serbia depinde în mare măsură de Rusia pentru aprovizionarea cu petrol, deşi importă şi din alte ţări şi are şi surse proprii pentru a acoperi 20% din necesităţile sale.

Ungaria importă din Rusia 65% din petrol şi 85% din gazele pe care le utilizează.

Realitatea Live

29 Ian. 2026, 17:11
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
29 Ian. 2026, 17:11 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Bitcoin își prelungește scăderile și a revenit în zona de 87 000 de dolari, pe fondul deciziei Rezervei Federale a Statelor Unite (Fed) de a menține neschimbată dobânda de politică monetară, dar și al factorilor tehnici și geopolitici care apasă asupra piețelor.

După ce a testat fără succes rezistența din jurul nivelului de 90 500 de dolari, cea mai mare criptomonedă a schimbat direcția și a intrat din nou pe scădere, semnalând, potrivit analiștilor, riscul unei coborâri spre 85 000 de dolari. Evoluția vine într-un context în care dolarul american s-a întărit, iar investitorii s-au orientat masiv către materii prime, în special aur.

Aurul a atins noi maxime istorice, depășind pentru prima dată pragul de 5 600 de dolari uncia, în timp ce argintul a trecut de 120 de dolari. Cererea pentru metale prețioase este alimentată de incertitudini economice, tensiuni geopolitice și temeri legate de finanțele publice, ceea ce a redus interesul pentru active mai riscante, precum criptomonedele.

Decizia Fed de a păstra dobânzile neschimbate, după mai multe reduceri anul trecut, a fost anticipată de piețe. Totuși, mesajul de prudență privind inflația a susținut dolarul.

Analiștii subliniază că bitcoin se comportă în prezent mai degrabă ca un activ riscant, cu volatilitate ridicată, decât ca un refugiu împotriva deprecierii monedelor. Criptomoneda se află la aproximativ 30% sub maximul atins în toamnă și se mișcă într-un interval de consolidare, fără forța necesară pentru a sparge rezistențele importante.

Pe ansamblu, capitalizarea totală a pieței cripto a scăzut, iar majoritatea monedelor digitale mari au înregistrat pierderi. În paralel, în SUA continuă discuțiile privind reglementarea stablecoin-urilor, iar băncile avertizează asupra riscului ca sume uriașe din depozitele tradiționale să migreze către aceste active digitale, dacă vor fi permise dobânzi atractive.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!