Uniunea Europeană va deveni cel mai mare producător de grâu din lume până în anul 2032

În curând, Uniunea Europeană va deveni cel mai mare producător de grâu din lume, asta în ciuda faptului că pe plan global și în Europa suprafața cultivată cu cereale ar urma să scadă.

Potrivit celui mai recent raport privind perspectivele agriculturii în perioada 2023-2032 publicat de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), pe plan global, cererea de cereale ar urma să încetinească în următorul deceniu, comparativ cu cel precedent, în urma scăderii cererii pentru furaje, biocombustibili și a altor utilizări industrial, scrie site-ul irlandez agriland.ie.

Astfel, în Europa Occidentală, cererea de cereale va stagna sau chiar va scădea, în urma creșterii reduse a populației și a schimbării preferințelor consumatorilor. De asemenea, tot aici, suprafața cultivată cu cereale este proiectată să scadă, în condițiile în care orice creștere a producției este reglementată prin politicile privind sustenabilitatea mediului. În plus, ar urma să scadă și suprafețele folosite pentru fructe, legume și alte culturi.

În acest context, Uniunea Europeană ar urma să devina cel mai mare producător de grâu din lume până în anul 2032, depășind China, unde va fi redusă suprafața cultivată, în urma declinului populației.

Uniunea Europeană, al doilea exportator de grâu din lume, va fi responsabilă pentru 17% din comerțul global în 2032, deși exporturile ar urma să fie sub volumele record din 2019 și 2022. Blocul comunitar își va menține cota de piață chiar dacă în regiunea Mării Negre creșterea va fi limitată, se mai arată în raport.

Ponderea exporturilor principalilor cinci exportatori de porumb (SUA, Brazilia, Argentina, Ucraina și Rusia) va reprezenta 88% din totalul comerțului până în 2032.

Principalii cinci exportatori de cereale grosiere – UE, Australia, Rusia, Canada și Argentina – vor fi responsabili pentru 78% din comerțul global până în anul 2032.

Anul acesta, 41% din toate cerealele vor fi consumate de oameni și 37% vor fi folosite pentru hrănirea animalelor, restul de 22% fiind pentru biocombustibili și alte utilizari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Grîu #producator #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un schimb dur de replici a avut loc în direct la Radio Moldova între deputații Sergiu Stefanco și Alex Trubca, pe tema creșterii datoriilor statului față de fermieri pentru subvențiile neplătite.

Stefanco l-a întrebat pe Trubca cum se explică faptul că, din 2021 până în prezent, datoria față de agricultori a crescut de la circa un miliard de lei la aproape patru miliarde de lei, în condițiile în care Guvernul a extins constant programele de subvenționare.

În replică, Alex Trubca a pus creșterea arieratelor pe seama unui mecanism de subvenționare „imperfect”, aplicat în ultimii ani. El a susținut că majorarea subvențiilor reflectă, de fapt, creșterea investițiilor din agricultură.

„Mecanismul de subvenționare este imperfect și eu spun asta din 2021. Mă bucur că Ministerul Agriculturii l-a schimbat în 2026. Când se secvențiază tot ce se investește, creșterea subvențiilor înseamnă creșterea investițiilor și că sectorul lucrează și crește”, a declarat Trubca.

Sergiu Stefanco a respins argumentul și a calificat situația drept „populism”.

„Dacă statul deschide măsuri, trebuie să aibă și acoperire financiară. În raportul Curții de Conturi scrie clar că sunt măsuri fără acoperire financiară”, a spus deputatul.

Întrebat ce se va întâmpla cu datoriile la subvențiile postinvestiționale, Alex Trubca a declarat că acestea vor fi achitate odată cu suplinirea bugetului și că tocmai din acest motiv a fost schimbată paradigma de subvenționare.

Potrivit datelor oficiale ale Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), restanțele statului față de fermieri au ajuns la 3,4 miliarde de lei, o povară care pune o presiune tot mai mare atât pe sectorul agricol, cât și pe finanțele publice.