Uzina rusă Topaz, paralizată în inima Chișinăului! Fiscul a blocat toate tranzacțiile

Serviciul Fiscal de Stat a emis o decizie prin care interzice orice tranzacții și operațiuni cu activele SA „Topaz”, companie strategică din Chișinău controlată de Объединенная двигателестроительная корпорация (ODK) – parte a complexului militar-industrial al Federației Ruse, scrie RISE Moldova.

Măsurile restrictive includ: interdicția achitării dividendelor și a dobânzilor la valori mobiliare, blocarea acordării, restituirii sau achitării împrumuturilor, stoparea oricăror operațiuni de înstrăinare a bunurilor imobile și mobile, suspendarea oricăror modificări ale actelor în registrele de publicitate.

Anterior, autoritățile au dispus blocarea cotei de 97,72% deținută de ODK în capitalul Uzinei Topaz, dar și a cotei de 2,28% aparținând altor asociați, inclusiv unui om de afaceri care încerca să preia controlul companiei.

Anterior, autoritățile moldovene au suspendat dreptul de vot al ODK în cadrul Topaz și au blocat orice tentativă de schimbare a conducerii. Agenția Servicii Publice a refuzat înregistrarea noilor administratori, invocând lipsa avizului Consiliului pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională – un document esențial pentru companiile considerate de interes strategic.

Pe acest fundal, acționarii minoritari, care dețin doar 2,28% din întreprindere, încearcă să preia conducerea uzinei, profitând de vidul de putere creat de blocarea acționarului rus. Printre aceștia se numără și un cunoscut om de afaceri moldovean, care ar putea deveni beneficiarul indirect al controlului asupra unui activ industrial strategic din capitală. Este vorba de milionarul Mircea Baciu, care gestionează rețeaua de magzine de electrocasnice, Bomba. În februarie 2024, TOPAZ a intrat oficial în procedura de insolvabilitate, după ce compania CPD-Industrial Grup SRL, deținută de Olga Baciu, sora milionarului Mircea Baciu, care deține rețeaua de magazine Bomba, a solicitat acest lucru. CPD-Industrial Grup SRL închiriază spații comerciale de la TOPAZ și este considerată un principal pretendent pentru terenul pe care se află uzina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#topaz #uzina #Fisc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană ia în considerare lansarea unei etape noi în procesul de extindere, prin începerea lucrărilor tehnice de aderare a Ucrainei și Republicii Moldova, chiar și în absența unui acord unanim al celor 27 de state membre. Informația a fost publicată de Financial Times, citat de RBKUkraine.

Atât Ucraina, cât și Moldova au depus cereri de aderare în 2022, iar anul trecut au deschis oficial negocierile de aderare. Totuși, următorul pas – deschiderea capitolelor de negociere – este blocat de veto-ul Budapestei, care se opune avansării procesului.

Comisia Europeană propune ajustarea regulilor interne pentru a permite lansarea lucrărilor tehnice pe mai multe clustere, chiar fără o decizie formală. Măsura ar permite avansarea reformelor și alinierea legislației de la Chișinău și Kiev la standardele europene.

Liderii europeni vor discuta această chestiune pe 1 octombrie, la Copenhaga. A doua zi, la reuniune se vor alătura și reprezentanți ai țărilor vecine, inclusiv Ucraina și Moldova.

Vicepremierul pentru Integrare Europeană al Ucrainei, Taras Kachka, a declarat pentru Financial Times că speră în continuare ca Budapesta să accepte ridicarea blocajului. El a subliniat însă că propunerea instituțiilor UE și a statelor membre de a începe lucrările tehnice este un pas important și apreciat la Kiev.

„În teorie, un cluster poate fi deschis și închis într-o singură zi, dacă Ungaria ridică veto-ul”, a declarat un diplomat european.

Oficialii avertizează că lipsa recunoașterii publice a eforturilor ar putea descuraja reformele dureroase necesare pentru aderare. Totuși, suspendarea procesului ar fi o amenințare și mai mare pentru stabilitatea democratică a celor două state.

Președintele Consiliului European, António Costa, explorează ideea schimbării cadrului de negociere, însă pentru aceasta este necesară unanimitatea – inclusiv acordul Ungariei – ceea ce face scenariul dificil de realizat.

Potrivit datelor Eurobarometru din primăvara 2025, 60% dintre cetățenii europeni susțin statutul de candidat al Ucrainei, în timp ce 34% se opun.