Va putea statul achita pensiile și salariile până la învestirea unui nou guvern după anticipate?

18 Feb. 2021, 05:50
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  bani.md
18 Feb. 2021, 05:50 // Oameni şi Idei //  bani.md

În pofida unor venituri mai mici decât cele prognozate în buget, „situația este gestionabilă”, iar cetățenii n-ar trebui să-și facă prea mari griji privind asigurarea plăților pensiilor și salariilor „până la instalarea unui nou guvern după anticipate”. Asigurările vin din partea vicepreședintei Partidului Acțiune și Solidaritate Natalia Gavrilița, candidatul redesemnat de președinta Maia Sandu la funcția de prim-ministru, în condițiile în care atât formațiunea, cât și șeful statului pledează pentru alegeri anticipate, iar unele voci își exprimă îngrijorarea privind capacitatea guvernului actual în exercițiu de a gestiona situația.

Potrivit Nataliei Gavrilița, Moldova a intrat în această criză cu „un pic de rezerve”, datorate reformelor care au fost făcute în cadrul programului cu Fondul Monetar Internațional după „furtul miliardului”, fapt ce a dus la „o situație bună în sistemul bancar – sistemul bancar are lichidități suficiente pentru a credita statul” și „mai puțin finanțează, din păcate, sectorul real”, afirmă Gavrilița. La fel, anul trecut Moldova a primit de la FMI aproape 300 de milioane de dolari care au intrat pe conturi pentru a diminua efectele crizei, iar pe contul Ministerului Finanțelor există anumite rezerve.

„Foarte mult depinde de ce se va întâmpla în această primăvară. Să vedem care vor fi situațiile financiare, cum vor evolua aceste venituri prognozate la sfârșitul lunii martie când, de obicei, companiile își plătesc impozitele anuale. Este foarte important să urmărim evoluțiile în economia reală. Dacă nu există suficientă deschidere sau dialog cu oamenii de afaceri, s-ar putea să existe o descreștere care se va reflecta și asupra veniturilor”, a mai spus Natalia Gavrilița în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la postul de televiziune TVR Moldova.

În orice caz, a afirmat ea, „deocamdată situația este gestionabilă” și „există suficiente resurse și suficiente rezerve pentru a acoperi plățile care au fost puse în buget”„Putem discuta dacă aceasta este cea mai bună utilizare sau nu, dar pentru bugetul anului 2021 există resurse și există resurse până a fi rezolvată problema cu anticipatele. De aceea, oamenii nu ar trebui să-și facă griji de capacitatea statului de a plăti pensii și salarii în următoarele luni. Există anumite riscuri, dar ar trebui să existe anumite fonduri în situația în care rămânem cu aceeași situație economică, nu se agravează situația pandemică etc., dar în situația actuală, există suficiente resurse până la instalarea unui nou guvern după alegeri anticipate”, a dat asigurări candidatul desemnat repetat la funcția de premier.

Situația însă ar putea lua o altă întorsătură dacă „prelungim această agonie” și vor continua să fie adoptate decizii care „nu sunt în interesul oamenilor, nu vin cu un pachet comprehensiv și mare pentru susținerea economiei” și dacă „nu primim banii din exterior”„De aceea, dacă noi împingem această agonie atunci la sfârșitul anului sau poate chiar mai devreme s-ar putea să ne trezim în această situație”, a avertizat în cazul dat Gavrilița.

Cât ține de resursele necesare pentru organizarea alegerilor anticipate, potrivit ei, acestea ar putea fi organizate din fondul de rezervă al Guvernului. Dar „trebuie să vedem și decizia Curții Constituționale referitor la competențele Guvernului (n.r. în exercițiu)”, pentru că „ar putea să existe opțiuni dictate de deciziile Curții”„Trebuie să ajungem la această situație și sunt sigură că pentru exprimarea voinței cetățenilor se vor găsi bani”, a conchis ea, adăugând că alegerile anticipate ar fi o situație excepțională, deci ar putea fi folosit fondul de rezervă în acest sens.

05 Aug. 2026, 22:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Aug. 2026, 22:11 // Actual //  Ursu Victor

Guvernul renunță la varianta inițială de majorare și uniformizare a TVA, după reacțiile din spațiul public, iar noile modificări fiscale vor fi mai moderate și vor proteja consumatorii vulnerabili, a deckarat premierul Vasile Tofan în cadrul emisiunii Secretele Puterii de la Jurnal TV.

Șeful Executivului a precizat că TVA redus va fi menținut pentru alimentele de bază, precum pâinea, laptele, legumele, fructele și cartofii, iar modificările vor fi introduse gradual.

Totodată, Guvernul nu va modifica regimul fiscal pentru consumul de energie și gaze în sezonul rece. Noile reguli vor intra în vigoare abia de la 1 aprilie 2027.

Potrivit premierului, pentru gazele naturale, primii 150 de metri cubi consumați lunar vor rămâne taxați cu TVA de 8%, iar pentru consumul care depășește acest prag se va aplica cota standard de 20%. Vasile Tofan a explicat că aproximativ 86% dintre gospodării consumă sub 150 de metri cubi de gaz în perioada rece, astfel încât majoritatea populației nu va fi afectată de schimbare.

Un mecanism similar va fi aplicat și la energia electrică. Primii 100 kWh vor rămâne taxați cu TVA de 0%, iar energia consumată peste acest nivel va fi impozitată cu TVA de 20%.

În același timp, Executivul pregătește majorări de taxe pentru produsele considerate nocive și pentru anumite sectoare economice. Premierul a anunțat că vor crește accizele la tutun și alcool, precum și taxele aplicate jocurilor de noroc.

Tofan a argumentat că moldovenii cheltuie anual aproximativ 10 miliarde de lei, echivalentul a 2,5% din PIB, pe jocurile de noroc, iar suma ar putea ajunge la 20 de miliarde de lei dacă este luată în calcul și piața ilegală. El a precizat însă că taxarea va fi calibrată astfel încât să nu încurajeze migrarea jucătorilor către piața neagră.

O altă măsură anunțată în premieră vizează sistemul bancar. Guvernul intenționează să majoreze cu 50% impozitul pe profitul băncilor, de la 12% la 18%, măsură care va fi aplicată doar pentru anul fiscal 2027.

Premierul a recunoscut că o taxare mai mare a băncilor poate reduce capacitatea de creditare, însă a spus că Executivul a analizat riscurile și consideră că beneficiile depășesc efectele negative. Potrivit estimărilor prezentate de Tofan, măsura ar urma să aducă la buget aproximativ 600 de milioane de lei într-un singur an.