Va putea statul achita pensiile și salariile până la învestirea unui nou guvern după anticipate?

18 Feb. 2021, 05:50
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  bani.md
18 Feb. 2021, 05:50 // Oameni şi Idei //  bani.md

În pofida unor venituri mai mici decât cele prognozate în buget, „situația este gestionabilă”, iar cetățenii n-ar trebui să-și facă prea mari griji privind asigurarea plăților pensiilor și salariilor „până la instalarea unui nou guvern după anticipate”. Asigurările vin din partea vicepreședintei Partidului Acțiune și Solidaritate Natalia Gavrilița, candidatul redesemnat de președinta Maia Sandu la funcția de prim-ministru, în condițiile în care atât formațiunea, cât și șeful statului pledează pentru alegeri anticipate, iar unele voci își exprimă îngrijorarea privind capacitatea guvernului actual în exercițiu de a gestiona situația.

Potrivit Nataliei Gavrilița, Moldova a intrat în această criză cu „un pic de rezerve”, datorate reformelor care au fost făcute în cadrul programului cu Fondul Monetar Internațional după „furtul miliardului”, fapt ce a dus la „o situație bună în sistemul bancar – sistemul bancar are lichidități suficiente pentru a credita statul” și „mai puțin finanțează, din păcate, sectorul real”, afirmă Gavrilița. La fel, anul trecut Moldova a primit de la FMI aproape 300 de milioane de dolari care au intrat pe conturi pentru a diminua efectele crizei, iar pe contul Ministerului Finanțelor există anumite rezerve.

„Foarte mult depinde de ce se va întâmpla în această primăvară. Să vedem care vor fi situațiile financiare, cum vor evolua aceste venituri prognozate la sfârșitul lunii martie când, de obicei, companiile își plătesc impozitele anuale. Este foarte important să urmărim evoluțiile în economia reală. Dacă nu există suficientă deschidere sau dialog cu oamenii de afaceri, s-ar putea să existe o descreștere care se va reflecta și asupra veniturilor”, a mai spus Natalia Gavrilița în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la postul de televiziune TVR Moldova.

În orice caz, a afirmat ea, „deocamdată situația este gestionabilă” și „există suficiente resurse și suficiente rezerve pentru a acoperi plățile care au fost puse în buget”„Putem discuta dacă aceasta este cea mai bună utilizare sau nu, dar pentru bugetul anului 2021 există resurse și există resurse până a fi rezolvată problema cu anticipatele. De aceea, oamenii nu ar trebui să-și facă griji de capacitatea statului de a plăti pensii și salarii în următoarele luni. Există anumite riscuri, dar ar trebui să existe anumite fonduri în situația în care rămânem cu aceeași situație economică, nu se agravează situația pandemică etc., dar în situația actuală, există suficiente resurse până la instalarea unui nou guvern după alegeri anticipate”, a dat asigurări candidatul desemnat repetat la funcția de premier.

Situația însă ar putea lua o altă întorsătură dacă „prelungim această agonie” și vor continua să fie adoptate decizii care „nu sunt în interesul oamenilor, nu vin cu un pachet comprehensiv și mare pentru susținerea economiei” și dacă „nu primim banii din exterior”„De aceea, dacă noi împingem această agonie atunci la sfârșitul anului sau poate chiar mai devreme s-ar putea să ne trezim în această situație”, a avertizat în cazul dat Gavrilița.

Cât ține de resursele necesare pentru organizarea alegerilor anticipate, potrivit ei, acestea ar putea fi organizate din fondul de rezervă al Guvernului. Dar „trebuie să vedem și decizia Curții Constituționale referitor la competențele Guvernului (n.r. în exercițiu)”, pentru că „ar putea să existe opțiuni dictate de deciziile Curții”„Trebuie să ajungem la această situație și sunt sigură că pentru exprimarea voinței cetățenilor se vor găsi bani”, a conchis ea, adăugând că alegerile anticipate ar fi o situație excepțională, deci ar putea fi folosit fondul de rezervă în acest sens.

15 Iun. 2026, 15:31
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Iun. 2026, 15:31 // Actual //  Ursu Victor

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!