Va putea statul achita pensiile și salariile până la învestirea unui nou guvern după anticipate?

18 Feb. 2021, 05:50
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  bani.md
18 Feb. 2021, 05:50 // Oameni şi Idei //  bani.md

În pofida unor venituri mai mici decât cele prognozate în buget, „situația este gestionabilă”, iar cetățenii n-ar trebui să-și facă prea mari griji privind asigurarea plăților pensiilor și salariilor „până la instalarea unui nou guvern după anticipate”. Asigurările vin din partea vicepreședintei Partidului Acțiune și Solidaritate Natalia Gavrilița, candidatul redesemnat de președinta Maia Sandu la funcția de prim-ministru, în condițiile în care atât formațiunea, cât și șeful statului pledează pentru alegeri anticipate, iar unele voci își exprimă îngrijorarea privind capacitatea guvernului actual în exercițiu de a gestiona situația.

Potrivit Nataliei Gavrilița, Moldova a intrat în această criză cu „un pic de rezerve”, datorate reformelor care au fost făcute în cadrul programului cu Fondul Monetar Internațional după „furtul miliardului”, fapt ce a dus la „o situație bună în sistemul bancar – sistemul bancar are lichidități suficiente pentru a credita statul” și „mai puțin finanțează, din păcate, sectorul real”, afirmă Gavrilița. La fel, anul trecut Moldova a primit de la FMI aproape 300 de milioane de dolari care au intrat pe conturi pentru a diminua efectele crizei, iar pe contul Ministerului Finanțelor există anumite rezerve.

„Foarte mult depinde de ce se va întâmpla în această primăvară. Să vedem care vor fi situațiile financiare, cum vor evolua aceste venituri prognozate la sfârșitul lunii martie când, de obicei, companiile își plătesc impozitele anuale. Este foarte important să urmărim evoluțiile în economia reală. Dacă nu există suficientă deschidere sau dialog cu oamenii de afaceri, s-ar putea să existe o descreștere care se va reflecta și asupra veniturilor”, a mai spus Natalia Gavrilița în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la postul de televiziune TVR Moldova.

În orice caz, a afirmat ea, „deocamdată situația este gestionabilă” și „există suficiente resurse și suficiente rezerve pentru a acoperi plățile care au fost puse în buget”„Putem discuta dacă aceasta este cea mai bună utilizare sau nu, dar pentru bugetul anului 2021 există resurse și există resurse până a fi rezolvată problema cu anticipatele. De aceea, oamenii nu ar trebui să-și facă griji de capacitatea statului de a plăti pensii și salarii în următoarele luni. Există anumite riscuri, dar ar trebui să existe anumite fonduri în situația în care rămânem cu aceeași situație economică, nu se agravează situația pandemică etc., dar în situația actuală, există suficiente resurse până la instalarea unui nou guvern după alegeri anticipate”, a dat asigurări candidatul desemnat repetat la funcția de premier.

Situația însă ar putea lua o altă întorsătură dacă „prelungim această agonie” și vor continua să fie adoptate decizii care „nu sunt în interesul oamenilor, nu vin cu un pachet comprehensiv și mare pentru susținerea economiei” și dacă „nu primim banii din exterior”„De aceea, dacă noi împingem această agonie atunci la sfârșitul anului sau poate chiar mai devreme s-ar putea să ne trezim în această situație”, a avertizat în cazul dat Gavrilița.

Cât ține de resursele necesare pentru organizarea alegerilor anticipate, potrivit ei, acestea ar putea fi organizate din fondul de rezervă al Guvernului. Dar „trebuie să vedem și decizia Curții Constituționale referitor la competențele Guvernului (n.r. în exercițiu)”, pentru că „ar putea să existe opțiuni dictate de deciziile Curții”„Trebuie să ajungem la această situație și sunt sigură că pentru exprimarea voinței cetățenilor se vor găsi bani”, a conchis ea, adăugând că alegerile anticipate ar fi o situație excepțională, deci ar putea fi folosit fondul de rezervă în acest sens.

01 Sept. 2026, 17:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Sept. 2026, 17:14 // Actual //  Ursu Victor

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.