Vacanță fiscală de trei ani pentru întreprinderile micro, mici și mijlocii nou-create, propunerea Respect Moldova

Vacanță fiscală de trei ani pentru întreprinderile micro, mici și mijlocii nou-create, propunerea Partidului „Respect Moldova” anunțată într-o conferință de presă la Parlament. Deputatul Veaceslav Nigai, vicepreședinte al formațiunii, a explicat necesitatea lansării acestei inițiative legislative prin rata extrem de scăzută a supraviețuirii întreprinderilor mici din țara noastră.

„Multe din aceste afaceri noi se confruntă cu provocări imense în primii ani de activitate, iar rata de supraviețuire este prea mică. De aceea, lansăm această inițiativă. Nu este vorba doar de o scutire de taxe; ci de o investiție în curajul și potențialul antreprenorilor moldoveni. Vrem să le oferim sprijinul necesar pentru a-și pune afacerile pe picioare, a crește și a contribui și mai mult la bunăstarea noastră comună”, a menționat deputatul.

Parlamentarul a precizat că o astfel de vacanță fiscală nu va afecta semnificativ colectările la bugetul de stat. „Impactul bugetar estimat este minim, dar beneficiile pe termen mediu și lung vor fi enorme”.

Vicepreședinta „Respect Moldova”, Iulia Costin, a specificat că aproape 35 la sută din întreprinderile mici și mijlocii din țara noastră se închid în primul an de activitate, iar costurile înalte descurajează antreprenorii, inclusiv concetățenii noștri care au revenit de peste hotare

„Estimăm că, anual, apar aproximativ 4.000-5.000 de companii. Din acestea, un procent important, mai ales cele micro și mici, aleg să achite impozitul pe venit în cotă fixă – 1%, pentru cei fără TVA, și 4% pentru plătitorii de TVA. Aplicând aceste regimuri de plată la o cifră medie de afaceri anuală de 300.000 lei per întreprindere nouă, ajungem la următoarea estimare: contribuția totală a întreprinderilor noi la buget sub formă de impozit pe venit este de aproximativ 20-25 milioane lei pe an”, a explicat Iulia Costin.

Ea a atras atenția că suma la care statul ar „renunța” în primii trei ani de activitate pentru un start-up este relativ mică, reprezentând doar 5-6% din totalul veniturilor din impozit de la toate IMM-urile. Prin urmare, o vacanță fiscală ar avea un impact bugetar minim, dar ar genera un beneficiu enorm pentru aceste afaceri aflate la început de drum.

Datele Biroului Național de Statistică pentru 2023 arată că cifra de afaceri a IMM-urilor a reprezentat aproximativ 45% din totalul cifrei de afaceri pe economie, ajungând la aproape 286 de miliarde de lei.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile alimentelor din Uniunea Europeană au crescut în medie cu 2,8% în 2025 față de anul precedent, însă evoluțiile diferă semnificativ de la o țară la alta, iar unele produse au înregistrat scumpiri de peste 10%, arată datele publicate de Eurostat.

România a încheiat anul cu cea mai mare inflație alimentară din UE, de 6,7%, de peste două ori mai ridicată decât media blocului comunitar. La polul opus se află Franța, unde alimentele s-au scumpit cu doar 0,7%, în timp ce în Elveția prețurile au scăzut cu 1,1%. Dintre marile economii europene, Italia a înregistrat 2,5%, iar Germania și Spania câte 2,1%, în timp ce în Cipru prețurile au stagnat. În afara Uniunii, dar relevantă pentru comparație, Turcia se confruntă cu o inflație alimentară de 32,8%, într-un context de criză prelungită.

La nivel european, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la ciocolată, cu un avans mediu de 17,8%, fructe congelate, cu 13%, și carne de vită și mânzat, cu 10%. Creșteri consistente au fost consemnate și la ouă, unt și lapte proaspăt integral, produse de bază care au pus presiune pe bugetele gospodăriilor. Pe de altă parte, după valurile de scumpiri din anii anteriori, uleiul de măsline s-a ieftinit puternic în 2025, cu aproape 23%, iar reduceri de preț au fost înregistrate și la zahăr, alte uleiuri și grăsimi, precum și la cartofi.

Pentru Republica Moldova, Eurostat nu furnizează date, însă potrivit Biroul Național de Statistică, inflația alimentară în 2025 a fost de circa 5,6% în ritm anual, adică de peste două ori mai mare decât media din UE. Astfel, scumpirea alimentelor în Moldova a fost semnificativ mai puternică decât în blocul comunitar, dar mai moderată comparativ cu România.