Valoare remitențelor, în creștere cu peste 30% timp de un an. Câți bani au fost trimiși în primele luni ale anului

Volumul transferurilor de bani către Moldova, realizate prin intermediul băncilor comerciale, în favoarea persoanelor fizice, au fost în creștere cu 32,1% timp de un an, în primul trimestru al anului 2021 comparativ cu aceeași perioadă din 2020. Cuantumul creșterii a însemnat 88 de milioane de dolari.

După cum scrie agenția Infomarket cu trimitere la date oferite de Banca Națională a Moldovei, în martie 2021 volumul remitențelor menționate s-a ridicat la 145,99 milioane USD, o creștere de 28,6% față de luna precedentă (113,53 milioane USD), precum și o creștere de 53 , 5%, comparativ cu martie 2020 (95,13 milioane dolari).

Remitențe în martie. Includ și salariile celor care activează la distanță

În același timp, în martie 2020, cea mai mare sumă lunară de transferuri a fost înregistrată anul acesta. După cum sa menționat în BNM, în structura transferurilor de valute din străinătate în favoarea persoanelor fizice, transferurile în euro în martie 2021 s-au ridicat la 65,7% (+ 8,3 p.p. față de martie 2020), transferurile în dolari SUA – 31,7% (-6,4 pp), iar în ruble rusești – 2,6% (-1,9 pp). În special, în martie 2020, ponderea dolarului în structura transferurilor valutare a fost de 38,1%, euro – 57,4%, iar rubla – 4,5%. După cum sa menționat în BNM, sumele transferurilor de bani din străinătate, efectuate în favoarea persoanelor fizice din Moldova, sunt convertite din moneda inițială a transferului în dolari SUA la cursul de schimb oficial al BNM la data transferului de bani . Atât originea, cât și scopul acestor sume pot fi de altă natură. Acestea includ, pe lângă transferurile migranților moldoveni, și alte transferuri de bani: transferul salariilor către persoane fizice rezidente de la reprezentanțele nerezidenților (instituții financiare internaționale, organizații internaționale, agenți economici străini) în Moldova, transferuri în favoarea cetățenilor străini ședere temporară pe teritoriul Moldovei, pensii sociale, prestații, pensie alimentară. Datele BNM nu includ plăți prin bănci din raioanele de pe malul stâng al Nistrului.

Volumul transferurilor de bani către Moldova prin bănci în favoarea persoanelor fizice în 2020 s-a ridicat la 1 miliard USD 486,74 milioane și a crescut cu 21,6%, comparativ cu 2019. Potrivit Băncii Mondiale, transferurile lucrătorilor oaspeți din Moldova în anii diferiți, de la 15% la 30% din PIB-ul țării. Recordul absolut al volumului de transferuri de bani către Moldova din străinătate în favoarea persoanelor fizice prin bănci comerciale a fost în 2008 – 1 miliard USD 660,09 milioane

#remitențe #transferuri bănești #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.