Vânzările Volkswagen au ajuns la cel mai redus nivel din ultimii 11 ani

Numărul autovehiculelor livrate de grupul german Volkswagen AG a scăzut în 2022 pentru al treilea an consecutiv, în condiţiile în care criza semiconductorilor a afectat producţia şi a dus livrările grupului la cel mai redus nivel din ultimii 11 ani, transmite Bloomberg.

În 2022, producătorul auto a livrat 8,3 milioane de vehicule, cu 7% mai puţine decât în 2021, dar cu toate acestea a reuşit să îşi menţină poziţia de cel mai mare producător european de vehicule electrice, graţie creşterii cu 26% a vânzărilor de automobile complet electrice. De asemenea, Volkswagen a informat că în ultimele trei luni ale anului trecut, livrările sale au crescut cu 14,3%.

Anul trecut, Volkswagen a livrat clienţilor 572.100 de automobile complet electrice, în creştere cu 26% comparativ cu 2021. În aceste condiţii, ponderea vehiculelor electrice pe baterie în vânzările totale ale grupului Volkswagen a ajuns la 6,9%, de la 5,1% în 2021, ratând totuşi propria ţintă fixată de VW, privind o cotă cuprinsă între 7% şi 8%. Printre cele mai bine vândute modele electrice au fost VW ID.4 şi Audi e-tron.

Cel mai mare producător european de automobile vrea ca în 2023 vehiculele electrice să reprezinte 11% din vânzările sale totale, pentru ca în 2030 jumătate din automobilele vândute să fie complet electrice.

De asemenea, mărcile premium Audi, Lamborghini şi Bentley au avut rezultate foarte bune în ultimul trimestru al anului trecut, când vânzările lor au crescut cu 26,1% în ritm anual.

Portofoliul grupului Volkswagen este format din 12 mărci, printre care automobilele VW, Audi, Porsche, Skoda, Lamborghini, Seat, Bentley, dar şi camioanele MAN şi Scania.

#Volkswagen #producator auto #vanzari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Extinderea irigațiilor în Republica Moldova rămâne una dintre cele mai costisitoare și mai lente promisiuni ale statului, în contextul secetelor tot mai frecvente. Investiția medie pentru reabilitarea irigațiilor este de aproximativ 3.000 de euro pe hectar, însă autoritățile recunosc că revenirea la sistemele postsovietice, care acopereau masiv suprafețele agricole, nu mai este realistă. Pentru irigarea celor 1,5 milioane de hectare de terenuri agricole din Republica Moldova, costul estimativ ar fi de 4,5 miliarde de euro.

În prezent, Moldova dispune de circa 1,5 milioane de hectare de teren arabil. Aplicând costul mediu estimat de autorități, irigarea integrală a acestor suprafețe ar presupune investiții teoretice de peste 4,5 miliarde de euro, o cifră considerată imposibil de atins în actualul context bugetar. „Nu vom iriga tot și nici nu este sustenabil. Apa este o resursă limitată și trebuie utilizată eficient și responsabil”, a declarat Ludmila Catlabuga.

Guvernul lucrează în prezent la o strategie integrată de reziliență climatică, care să evite proiectele fragmentate și să coreleze irigațiile cu tipul culturilor agricole și specificul zonelor. Autoritățile iau în calcul atât irigațiile la scară mare prin pulverizare, cât și soluțiile moderne de irigare prin picurare, în funcție de culturile cultivate și de disponibilitatea surselor de apă.

Datele oficiale arată însă că situația actuală este modestă. În prezent, doar 35.000 de hectare sunt considerate predispuse pentru irigare, iar acestea nu sunt utilizate la capacitate maximă. Prin proiectele aflate în derulare, suprafața efectiv irigată este estimată la circa 27.000 de hectare, cu un anumit potențial de extindere, nivel pe care autoritățile îl califică drept „un început”.

La rândul său, Olga Sainciuc, directoarea executivă a Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agricol, a precizat că unele proiecte concrete vor produce rezultate abia în 2027, când vor fi irigate aproximativ 1.900 de hectare în nordul țării, iar alte 2.600 de hectare la Ștefan Vodă și 1.900 de hectare la Briceni vor beneficia de investiții realizate cu sprijinul Băncii Mondiale. Costurile acestor proiecte ajung la 40–90 de milioane de euro, în funcție de tehnologiile aplicate, estimativ 3000 de euro pe hectar.

Comparativ, înainte de destrămarea URSS, în Republica Moldova erau irigate peste 300.000 de hectare, de aproape zece ori mai mult decât în prezent. Autoritățile recunosc că extinderea rapidă a irigațiilor depinde nu doar de finanțare, ci și de mobilizarea comunităților locale, crearea asociațiilor utilizatorilor de apă și implicarea fermierilor în pregătirea proiectelor tehnice.

În programul de guvernare prezentat de premierul desemnat Alexandru Munteanu, agricultura este descrisă drept „pilon strategic al economiei”, iar extinderea irigațiilor este una dintre promisiunile-cheie. Totuși, obiectivul anunțat, 50.000 de hectare irigate, ar reprezenta mai puțin de 3% din totalul terenurilor agricole ale țării, un impact limitat în raport cu amploarea crizei climatice.