Vânzările Volkswagen au ajuns la cel mai redus nivel din ultimii 11 ani

12 Ian. 2023, 14:22
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
12 Ian. 2023, 14:22 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Numărul autovehiculelor livrate de grupul german Volkswagen AG a scăzut în 2022 pentru al treilea an consecutiv, în condiţiile în care criza semiconductorilor a afectat producţia şi a dus livrările grupului la cel mai redus nivel din ultimii 11 ani, transmite Bloomberg.

În 2022, producătorul auto a livrat 8,3 milioane de vehicule, cu 7% mai puţine decât în 2021, dar cu toate acestea a reuşit să îşi menţină poziţia de cel mai mare producător european de vehicule electrice, graţie creşterii cu 26% a vânzărilor de automobile complet electrice. De asemenea, Volkswagen a informat că în ultimele trei luni ale anului trecut, livrările sale au crescut cu 14,3%.

Anul trecut, Volkswagen a livrat clienţilor 572.100 de automobile complet electrice, în creştere cu 26% comparativ cu 2021. În aceste condiţii, ponderea vehiculelor electrice pe baterie în vânzările totale ale grupului Volkswagen a ajuns la 6,9%, de la 5,1% în 2021, ratând totuşi propria ţintă fixată de VW, privind o cotă cuprinsă între 7% şi 8%. Printre cele mai bine vândute modele electrice au fost VW ID.4 şi Audi e-tron.

Cel mai mare producător european de automobile vrea ca în 2023 vehiculele electrice să reprezinte 11% din vânzările sale totale, pentru ca în 2030 jumătate din automobilele vândute să fie complet electrice.

De asemenea, mărcile premium Audi, Lamborghini şi Bentley au avut rezultate foarte bune în ultimul trimestru al anului trecut, când vânzările lor au crescut cu 26,1% în ritm anual.

Portofoliul grupului Volkswagen este format din 12 mărci, printre care automobilele VW, Audi, Porsche, Skoda, Lamborghini, Seat, Bentley, dar şi camioanele MAN şi Scania.

Realitatea Live

19 Ian. 2026, 10:23
 // Categoria: Slider // Autor:  Ursu Victor
19 Ian. 2026, 10:23 // Slider //  Ursu Victor

În anul 2026, inflația din Statele Unite ale Americii este prognozată să scadă la 2,4%, însă va rămâne peste ținta stabilită de Rezerva Federală. În același timp, multe țări europene și asiatice sunt așteptate să înregistreze creșteri ale prețurilor sub pragul de 2%, arată datele prezentate de International Monetary Fund (FMI), citate de Visual Capitalist.

Potrivit prognozelor FMI, care vizează 190 de economii la nivel global, Republica Moldova se situează pe locul 37, cu o rată estimată a inflației de 5,5% în anul 2026.

La polul opus, Venezuela continuă să se confrunte cu cea mai ridicată inflație din lume, la o distanță considerabilă față de restul statelor. FMI estimează că inflația în această țară va ajunge la 682,1% în 2026. Prognozele au fost publicate înainte de capturarea președintelui Nicolas Maduro și de anunțurile privind planurile SUA de a prelua producția petrolieră a Venezuelei.

Datele IMF includ un clasament al perspectivelor inflației pentru anul 2026 în circa 190 de economii. În acest context, Republica Moldova se poziționează pe locul 37, cu o inflație estimată la aproximativ 5,5% pentru anul viitor, ceea ce reflectă o temperare a presiunilor prețurilor după nivelurile ridicate din anii precedenți.

De asemenea, mai multe state afectate de conflicte și instabilitate politică, printre care Sudan, Iran și Myanmar, sunt așteptate să înregistreze rate ale inflației care vor depăși 25% în 2026.

În cazul Statelor Unite, deși inflația este estimată să continue tendința de scădere, există riscuri care ar putea influența evoluția prețurilor. Deși efectele tarifelor au fost atenuate în 2025 prin aplicarea anticipată a acestora, impactul transferului costurilor către consumatori ar putea deveni mai vizibil în 2026.

În paralel, mai multe economii, inclusiv Italia, Spania, Senegal și Arabia Saudită, sunt prognozate să atingă o rată a inflației apropiată de 2%, nivel considerat țintă de majoritatea băncilor centrale.

Cele mai scăzute niveluri ale inflației la nivel mondial sunt anticipate în Elveția și Liechtenstein, unde creșterea prețurilor este estimată la doar 0,6%. În cazul Elveției, aprecierea francului elvețian a dus la reducerea prețurilor la importuri, continuând o tendință observată și în ultimii doi ani.

Totodată, în Thailanda și China, prețurile de consum sunt prognozate să crească cu doar 0,7%, pe fondul presiunilor deflaționiste.