Vedete care și-au cumparat insule private. Locurile de vis în care își petrec vacanțele cele mai bogate celebrități

Leonardo DiCaprio

În 2005, câștigătorul premiului Oscar a achiziționat Insula Blackadore Caye. DiCaprio are inițiativa de a transformă acest teritoriu de 104 acri într-o stațiune ecologică cu bungalouri și vile și un centru de cercetare care desfășoară activități pentru dezvoltarea durabilă.

Celine Dion

Cântăreața piesei iconice Titanic deține o insula privată în Jupiter, Florida, unde ea și soțul ei regretat, directorul muzical Rene Angelil, au construit un conac imens, complet alb, care are chiar și propriul sau parc acvatic.

Johnny Depp

Datorită filmării Piraților din Caraibe, Johnny Depp a întâlnit diferite insule din Marea Caraibelor, care l-au încântat cu nisipul alb și marea cristalină. Una dintre acestea, Little Hall’s Pond Cay, situată în Bahamas, i-a plăcut atât de mult încât a decis să o cumpere pentru a avea propriul sau paradis de 45 de acri pentru a se bucură de pace. Insula să este atât de importantă pentru actor încât chiar și fiecare plajă poartă numele unei persoane dragi.

Shakira

Vedetă columbiană a făcut echipa cu Roger Waters, membru al Pink Floyd, și împreună au achiziționat Bonds Cay, o insula de 550 de acri din Bahamas pe care au transformat-o într-o destinație turistică exclusivă. Atât cântăreții, cât și oaspeții lor privilegiați se pot bucură de cinci frumoase plaje cu nisip alb, lagune și cascade și peisaje luxuriante de vegetație.

Centru pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării a publicat Raportul privind acțiunile de manipulare a informației și ingerințele străine (MIIS) care afectează reziliența democratică a Republicii Moldova. Documentul oferă o evaluare detaliată a evoluției recente a mediului informațional, riscurilor și amenințărilor capabile să afecteze proceselor democratice și parcursului european al statului.

Analiza indică că forțele de manipulare rusești recurg la recalibrare și la adaptare constantă a strategiei și a rețelelor de influență. Obiectivul lor strategic rămâne blocarea integrării europene a țării noastre, prin erodarea sprijinului public intern și extern.

„Raportul constată că acțiunile de manipulare vizează percepțiile despre viitorul țării și despre capacitatea sa de a deveni stat membru al Uniunii Europene. Mesajele manipulative urmăresc descurajarea populației interne, dar și diminuarea încrederii partenerilor externi în angajamentul european al Republicii Moldova. Cazurile documentate și prezentate în Raport evidențiază faptul că aceste acțiuni sunt coordonate, persistente și adaptate la dinamica politică și socială internă.

Documentul reflectă tacticile maligne utilizate, inclusiv dezinformarea, manipularea emoțională, exploatarea temelor sensibile și amplificarea artificială a conținutului online. Sunt prezentate cazuri concrete de manipulare informațională, analizate din perspectiva scopului, publicului țintă și impactului social”, transmit specialiștii Centrului.

În document se menționează că fundalul socio-politic actual este unul fragmentat în raport cu încrederea în instituțiile statului. Asemenea circumstanțe amplifică dependența crescută de platformele sociale ca sursă primară de informare, iar vulnerabilitatea este exploatată constant.

„Raportul califică atacurile de tip MIIS drept un efort pe termen lung, planificat și adaptiv. Scopul acestor atacuri nu este doar influențarea opiniei publice, ci degradarea capacității societății de a distinge adevărul de minciună. Această degradare afectează luarea deciziilor informate și slăbește reziliența democratică a statului.

În același timp, raportul subliniază că răspunsul eficient necesită o abordare proactivă și coerentă. Documentul propune o arhitectură de soluții ancorată într-o abordare la nivelul întregii societăți. Aceasta include înțelegerea tiparelor de manipulare, consolidarea comunicării strategice și cooperarea între instituții, mass-media și societatea civilă. Raportul recomandă acțiuni coordonate care să reducă vulnerabilitățile și să întărească coeziunea socială”, mai notează specialiștii.

Reprezentanții Centrului reafirmă angajamentul de a informa transparent publicul, de a sprijini protejarea spațiului informațional național și de a promova interesele naționale, democrația și parcursul european al țării într-un spațiu informațional sigur și rezilie.

Raportul integral poate fi consultat AICI.