Veniturile bugetului public național din 2025 vor crește cu 8,7%. Deficitul va atinge 4,05% din PIB

În anul 2025, veniturile bugetului public național vor înregistra o creștere semnificativă de 8,7% față de 2024, ajungând la aproximativ 71,5 miliarde lei. Această majorare se va datora în principal procesului de restabilire economică, dar și impactului pozitiv al unor măsuri fiscale și vamale, precum și unei administrări mai eficiente a veniturilor. De asemenea, cheltuielile bugetului vor crește cu 7,7%, iar deficitul bugetar va atinge 4,05% din PIB, potriovit proiectului bugetului pentru anuul 2025.

Potrivit estimărilor, veniturile bugetului de stat în 2025 se vor ridica la 71.553,9 milioane de lei, o creștere de 4.543,3 milioane de lei față de 2024. În structura veniturilor, impozitele și taxele vor constitui 92,8% din total, ceea ce înseamnă aproximativ 66,4 miliarde lei. Acestea vor înregistra o creștere de 8,7% față de anul anterior. În ceea ce privește impozitele pe venit, se preconizează o creștere semnificativă a încasărilor, atât pentru persoanele fizice, cât și pentru cele juridice.

Pentru persoanele fizice, încasările din impozitul pe venit vor ajunge la 3.393,6 milioane de lei, cu 381,6 milioane de lei mai mult față de 2024, datorită majorării fondului de remunerare a muncii. De asemenea, se va implementa o politică fiscală ce include o creștere a scutirilor personale și a celor pentru persoanele întreținute, precum și eliminarea scutirilor pentru veniturile din vânzarea deșeurilor de metale feroase.

În ceea ce privește impozitul pe venitul persoanelor juridice, prognoza indică o creștere de 8,7%, ajungând la 9.506 milioane de lei. Această creștere va fi susținută de rezultatele economice favorabile obținute în 2024 și de evoluțiile pozitive ale agenților economici.

Un alt punct important în prognoza bugetului este taxa pe valoarea adăugată (TVA), care va continua să rămână principala sursă de venit pentru stat, cu o estimare a încasărilor de 36.433 milioane de lei, o creștere de 9,1% față de 2024. În total, TVA va constitui 50,9% din veniturile bugetului de stat.

Deși veniturile sunt în creștere, deficitul bugetar rămâne o preocupare, fiind estimat la 13,9 miliarde de lei, adică 4% din PIB. Guvernul va trebui să monitorizeze cu atenție cheltuielile și să găsească soluții pentru a reduce acest deficit, în contextul unei economii în recuperare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#deficit #buget #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

#axa de transport #marea egee #conexiune cu moldova #Marea Neagră