Veniturile bugetului public național din 2025 vor crește cu 8,7%. Deficitul va atinge 4,05% din PIB

În anul 2025, veniturile bugetului public național vor înregistra o creștere semnificativă de 8,7% față de 2024, ajungând la aproximativ 71,5 miliarde lei. Această majorare se va datora în principal procesului de restabilire economică, dar și impactului pozitiv al unor măsuri fiscale și vamale, precum și unei administrări mai eficiente a veniturilor. De asemenea, cheltuielile bugetului vor crește cu 7,7%, iar deficitul bugetar va atinge 4,05% din PIB, potriovit proiectului bugetului pentru anuul 2025.

Potrivit estimărilor, veniturile bugetului de stat în 2025 se vor ridica la 71.553,9 milioane de lei, o creștere de 4.543,3 milioane de lei față de 2024. În structura veniturilor, impozitele și taxele vor constitui 92,8% din total, ceea ce înseamnă aproximativ 66,4 miliarde lei. Acestea vor înregistra o creștere de 8,7% față de anul anterior. În ceea ce privește impozitele pe venit, se preconizează o creștere semnificativă a încasărilor, atât pentru persoanele fizice, cât și pentru cele juridice.

Pentru persoanele fizice, încasările din impozitul pe venit vor ajunge la 3.393,6 milioane de lei, cu 381,6 milioane de lei mai mult față de 2024, datorită majorării fondului de remunerare a muncii. De asemenea, se va implementa o politică fiscală ce include o creștere a scutirilor personale și a celor pentru persoanele întreținute, precum și eliminarea scutirilor pentru veniturile din vânzarea deșeurilor de metale feroase.

În ceea ce privește impozitul pe venitul persoanelor juridice, prognoza indică o creștere de 8,7%, ajungând la 9.506 milioane de lei. Această creștere va fi susținută de rezultatele economice favorabile obținute în 2024 și de evoluțiile pozitive ale agenților economici.

Un alt punct important în prognoza bugetului este taxa pe valoarea adăugată (TVA), care va continua să rămână principala sursă de venit pentru stat, cu o estimare a încasărilor de 36.433 milioane de lei, o creștere de 9,1% față de 2024. În total, TVA va constitui 50,9% din veniturile bugetului de stat.

Deși veniturile sunt în creștere, deficitul bugetar rămâne o preocupare, fiind estimat la 13,9 miliarde de lei, adică 4% din PIB. Guvernul va trebui să monitorizeze cu atenție cheltuielile și să găsească soluții pentru a reduce acest deficit, în contextul unei economii în recuperare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#deficit #buget #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.