Veniturile bugetului public național din 2025 vor crește cu 8,7%. Deficitul va atinge 4,05% din PIB

În anul 2025, veniturile bugetului public național vor înregistra o creștere semnificativă de 8,7% față de 2024, ajungând la aproximativ 71,5 miliarde lei. Această majorare se va datora în principal procesului de restabilire economică, dar și impactului pozitiv al unor măsuri fiscale și vamale, precum și unei administrări mai eficiente a veniturilor. De asemenea, cheltuielile bugetului vor crește cu 7,7%, iar deficitul bugetar va atinge 4,05% din PIB, potriovit proiectului bugetului pentru anuul 2025.

Potrivit estimărilor, veniturile bugetului de stat în 2025 se vor ridica la 71.553,9 milioane de lei, o creștere de 4.543,3 milioane de lei față de 2024. În structura veniturilor, impozitele și taxele vor constitui 92,8% din total, ceea ce înseamnă aproximativ 66,4 miliarde lei. Acestea vor înregistra o creștere de 8,7% față de anul anterior. În ceea ce privește impozitele pe venit, se preconizează o creștere semnificativă a încasărilor, atât pentru persoanele fizice, cât și pentru cele juridice.

Pentru persoanele fizice, încasările din impozitul pe venit vor ajunge la 3.393,6 milioane de lei, cu 381,6 milioane de lei mai mult față de 2024, datorită majorării fondului de remunerare a muncii. De asemenea, se va implementa o politică fiscală ce include o creștere a scutirilor personale și a celor pentru persoanele întreținute, precum și eliminarea scutirilor pentru veniturile din vânzarea deșeurilor de metale feroase.

În ceea ce privește impozitul pe venitul persoanelor juridice, prognoza indică o creștere de 8,7%, ajungând la 9.506 milioane de lei. Această creștere va fi susținută de rezultatele economice favorabile obținute în 2024 și de evoluțiile pozitive ale agenților economici.

Un alt punct important în prognoza bugetului este taxa pe valoarea adăugată (TVA), care va continua să rămână principala sursă de venit pentru stat, cu o estimare a încasărilor de 36.433 milioane de lei, o creștere de 9,1% față de 2024. În total, TVA va constitui 50,9% din veniturile bugetului de stat.

Deși veniturile sunt în creștere, deficitul bugetar rămâne o preocupare, fiind estimat la 13,9 miliarde de lei, adică 4% din PIB. Guvernul va trebui să monitorizeze cu atenție cheltuielile și să găsească soluții pentru a reduce acest deficit, în contextul unei economii în recuperare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#deficit #buget #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În perioada 18–21 noiembrie, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în parteneriat cu Consiliul Europei și Centrul Internațional „La Strada”, organizează Conferința internațională „Consolidarea protecției copiilor împotriva exploatării sexuale și abuzului sexual prin elaborarea de politici bazate pe dovezi” și găzduiesc cea de-a 46-a Plenară a Comitetului Lanzarote al Consiliului Europei.

Evenimentele sunt desfășurate la Chișinău, sub auspiciile Președinției Republicii Moldova la Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei (noiembrie 2025 – mai 2026), cu participarea a peste 150 de reprezentanți ai statelor membre, experți naționali și internaționali, organizații nonguvernamentale și parteneri internaționali.

Daniella Misail-Nichitin, Ministra Afacerilor Interne, și Natalia Plugaru, Ministra Muncii și Protecției Sociale, au cuvântul de deschidere, prin care este exprimat angajamentul Republicii Moldova pentru prevenirea și combaterea exploatării și abuzului sexual asupra copiilor, precum și importanța cooperării interinstituționale și internaționale.

Ministra Afacerilor Interne evidențiază necesitatea consolidării măsurilor de prevenire în mediul online, a mecanismelor eficiente de raportare și a politicilor publice fundamentate pe date și analize riguroase.

Panelurile conferinței

Panelul I – „Elaborarea de politici bazate pe dovezi”

Panelul include intervenția Ministrei Afacerilor Interne, axată pe importanța prevenirii, cooperării interinstituționale și a politicilor fundamentate pe dovezi.
Participanții reprezintă autorități publice, organizații internaționale și experți din domeniul protecției copilului. Discuțiile vizează recomandările Comitetului Lanzarote, prevenirea exploatării și abuzului sexual asupra copiilor și mecanismele de cooperare între instituțiile responsabile.

Panelul II – „Valorificarea datelor de la Barnahus și alte servicii MDIA pentru politici și practici”

Intervenție: Vasile Cușca, Secretar de Stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Mesajul principal vizează rolul colectării și utilizării datelor din centrele de tip Barnahus și din serviciile multidisciplinare pentru actualizarea politicilor publice și întărirea mecanismelor de protecție a copilului.

Modelul Barnahus în Republica Moldova

Centrul de servicii integrate de tip Barnahus este un model modern de asistență pentru copiii victime și/sau martori ai infracțiunilor. Acesta oferă un mediu sigur și prietenos, în care audierea în condiții speciale, examinarea medico-legală, evaluarea și suportul psihologic sunt asigurate într-un singur spațiu.

Ministra Afacerilor Interne menționează că acest model evidențiază importanța unei abordări integrate în protecția copilului și necesitatea unor intervenții rapide, coordonate și adaptate. Extinderea serviciilor Barnahus la nivel național reprezintă o direcție prioritară pentru asigurarea accesului fiecărui copil la standarde înalte de protecție și suport specializat.

Cea de-a 46-a Plenară a Comitetului Lanzarote include:

• evaluarea implementării Convenției de către statele membre;
• analiza preliminară a raportului privind exploatarea sexuală a copiilor facilitată de tehnologiile informaționale, inclusiv autogenerarea de imagini;
• examinarea chestionarului revizuit privind „abuzul sexual în cercul de încredere”;
• discuții privind mecanismele naționale de colectare a datelor;
• prezentarea inițiativelor legislative, a practicilor și politicilor publice implementate în statele membre.

Participarea activă a Republicii Moldova în aceste procese exprimă angajamentul pentru protejarea drepturilor copilului, consolidarea sistemului național de protecție și contribuția la schimbul european de expertiză.

În cadrul Președinției sale la Comitetul de Miniștri, Republica Moldova pune accent pe cooperarea internațională, armonizarea cadrului național cu standardele europene și promovarea unor măsuri riguroase pentru protecția fiecărui copil împotriva exploatării și abuzului sexual, inclusiv în mediul online.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#protectia copiilor #comitetul lanzarote #MAI