Veniturile bugetului public național din 2025 vor crește cu 8,7%. Deficitul va atinge 4,05% din PIB

În anul 2025, veniturile bugetului public național vor înregistra o creștere semnificativă de 8,7% față de 2024, ajungând la aproximativ 71,5 miliarde lei. Această majorare se va datora în principal procesului de restabilire economică, dar și impactului pozitiv al unor măsuri fiscale și vamale, precum și unei administrări mai eficiente a veniturilor. De asemenea, cheltuielile bugetului vor crește cu 7,7%, iar deficitul bugetar va atinge 4,05% din PIB, potriovit proiectului bugetului pentru anuul 2025.

Potrivit estimărilor, veniturile bugetului de stat în 2025 se vor ridica la 71.553,9 milioane de lei, o creștere de 4.543,3 milioane de lei față de 2024. În structura veniturilor, impozitele și taxele vor constitui 92,8% din total, ceea ce înseamnă aproximativ 66,4 miliarde lei. Acestea vor înregistra o creștere de 8,7% față de anul anterior. În ceea ce privește impozitele pe venit, se preconizează o creștere semnificativă a încasărilor, atât pentru persoanele fizice, cât și pentru cele juridice.

Pentru persoanele fizice, încasările din impozitul pe venit vor ajunge la 3.393,6 milioane de lei, cu 381,6 milioane de lei mai mult față de 2024, datorită majorării fondului de remunerare a muncii. De asemenea, se va implementa o politică fiscală ce include o creștere a scutirilor personale și a celor pentru persoanele întreținute, precum și eliminarea scutirilor pentru veniturile din vânzarea deșeurilor de metale feroase.

În ceea ce privește impozitul pe venitul persoanelor juridice, prognoza indică o creștere de 8,7%, ajungând la 9.506 milioane de lei. Această creștere va fi susținută de rezultatele economice favorabile obținute în 2024 și de evoluțiile pozitive ale agenților economici.

Un alt punct important în prognoza bugetului este taxa pe valoarea adăugată (TVA), care va continua să rămână principala sursă de venit pentru stat, cu o estimare a încasărilor de 36.433 milioane de lei, o creștere de 9,1% față de 2024. În total, TVA va constitui 50,9% din veniturile bugetului de stat.

Deși veniturile sunt în creștere, deficitul bugetar rămâne o preocupare, fiind estimat la 13,9 miliarde de lei, adică 4% din PIB. Guvernul va trebui să monitorizeze cu atenție cheltuielile și să găsească soluții pentru a reduce acest deficit, în contextul unei economii în recuperare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#deficit #buget #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bitcoin își prelungește scăderile și a revenit în zona de 87 000 de dolari, pe fondul deciziei Rezervei Federale a Statelor Unite (Fed) de a menține neschimbată dobânda de politică monetară, dar și al factorilor tehnici și geopolitici care apasă asupra piețelor.

După ce a testat fără succes rezistența din jurul nivelului de 90 500 de dolari, cea mai mare criptomonedă a schimbat direcția și a intrat din nou pe scădere, semnalând, potrivit analiștilor, riscul unei coborâri spre 85 000 de dolari. Evoluția vine într-un context în care dolarul american s-a întărit, iar investitorii s-au orientat masiv către materii prime, în special aur.

Aurul a atins noi maxime istorice, depășind pentru prima dată pragul de 5 600 de dolari uncia, în timp ce argintul a trecut de 120 de dolari. Cererea pentru metale prețioase este alimentată de incertitudini economice, tensiuni geopolitice și temeri legate de finanțele publice, ceea ce a redus interesul pentru active mai riscante, precum criptomonedele.

Decizia Fed de a păstra dobânzile neschimbate, după mai multe reduceri anul trecut, a fost anticipată de piețe. Totuși, mesajul de prudență privind inflația a susținut dolarul.

Analiștii subliniază că bitcoin se comportă în prezent mai degrabă ca un activ riscant, cu volatilitate ridicată, decât ca un refugiu împotriva deprecierii monedelor. Criptomoneda se află la aproximativ 30% sub maximul atins în toamnă și se mișcă într-un interval de consolidare, fără forța necesară pentru a sparge rezistențele importante.

Pe ansamblu, capitalizarea totală a pieței cripto a scăzut, iar majoritatea monedelor digitale mari au înregistrat pierderi. În paralel, în SUA continuă discuțiile privind reglementarea stablecoin-urilor, iar băncile avertizează asupra riscului ca sume uriașe din depozitele tradiționale să migreze către aceste active digitale, dacă vor fi permise dobânzi atractive.