Veste bună pentru antreprenori. BERD lansează o nouă resursă online pentru IMM-uri

Microîntreprinderile, afacerile mici și mijlocii (IMM-urile) vor beneficia de o nouă resursă online. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) lansează platforma https://ghidulafacerii.ebrd.md cu îndrumări juridice și de afaceri. Instrumentul este creat pentru a-și intensifica răspunsul la noile provocări a mediului de afaceri în urma pandemiei Covid-19. Este important de menționat că pagina web conține o secțiune separată pentru Moldova.

Evenimentul de lansare a resursei va avea loc pe 9 septembrie curent și va fi organizat de BERD împreună cu GGF, ODIMM, Consiliul Economic pe lângă Prim-ministrul Republicii Moldova, BAA Gladei și Partenerii și BDC Creative.

În cadrul lansării, participanții vor avea posibilitatea să exploreze instrumentele oferite de pagina web, vor discuta despre mediul de afaceri din Moldova și oportunitățile pentru dezvoltarea afacerilor. Înregistrați-vă făcând clic aici.

Noua pagină web https://ghidulafacerii.ebrd.md oferă îndrumări de specialitate pentru a ajuta proprietarii și conducătorii IMM-urilor moldovenești să facă față cerințelor furnizorilor, clienților și angajaților, să conducă provocările operaționale și financiare și să parcurgă un proces de restructurare. Platforma oferă, de asemenea, îndrumări juridice în domeniul dreptului corporativ, al ocupării forței de muncă și al insolvabilității, domenii în care întreprinderile mici solicită cunoștințe și informații. Pagina web conține șase module după cum urmează:

Dezvoltă strategia de business;
Gestionează cu succes personalul;
Gestionează eficient afacerea;
Digitalizează afacerea;
Gestionează eficient finanțele;
Restructurează afacerea.

Modelele și studiile de caz consolidează îndrumările și ajută utilizatorii să aplice concepte în operațiunile lor de zi cu zi. Nu este necesară înregistrarea pentru a utiliza pagina web.

Pentru a elabora îndrumările pentru întreprinderile moldovenești, echipa BERD a lucrat îndeaproape cu Secretariatul Consiliului Economic de pe lângă Prim-ministru și Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), precum și împreună cu alte asociații și organizații locale de afaceri.

Steven Fisher, ambasadorul Marii Britanii în Moldova, a declarat: „IMM-urile reprezintă aproximativ 30% din PIB-ul Republicii Moldova, 98% din toate afacerile și asigură mai mult de 330.000 de locuri de muncă în țară. Guvernul Marii Britanii este încântat să sprijine această inițiativă excelentă care va ajuta acele companii să supraviețuiască și să prospere, protejând locurile de muncă și sursele de venit ale multor mii de cetățeni moldoveni.”

Angela Sax, Șefa oficiului BERD Moldova, a declarat: „Sectorul IMM-urilor din Moldova este un element central pentru țară, inclusiv pentru ocuparea forței de muncă și creșterea economică. Această nouă inițiativă este un semn al sprijinului nostru continuu pentru dezvoltarea IMM-urilor prin finanțare, consultanță și asistență tehnică.”

Iulia Costin, Director general ODIMM, a declarat că „această platformă virtuală este binevenită pentru antreprenori și va constitui o sursă de informație importantă pentru îmbunătățirea cunoștințelor și abilităților de afaceri ale managerilor și angajaților companiilor din Moldova.”

#resursa online #odimm #antreprenori #IMM #Afaceri #BERD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Întreprinderile de stat au încheiat semestrul I 2025 cu venituri totale de 3.445,6 mil. lei, dintre care 3.309,6 mil. lei din vânzări, în creștere cu 586,5 mil. lei față de aceeași perioadă din 2024 (bază comparabilă), arată datele Ministerului Finanțelor. În același timp, tabloul rămâne „toxic” la pierderi: Calea Ferată din Moldova continuă să adune minusuri de peste 150 milioane, iar unele întreprinderi raportează zero vânzări doi ani la rând.

Creșterea veniturilor e împinsă de câteva „locomotive”: Aeroportul Internațional Chișinău (+265,9 mil. lei la vânzări) și Moldelectrica (+252,6 mil. lei), urmate de MoldATSA (+61,3 mil. lei). În paralel însă, 28 de întreprinderi de stat au raportat scăderi ale veniturilor din vânzări (cumulate: -140,2 mil. lei), iar Ministerul avertizează că diminuarea vânzărilor poate reduce TVA încasat și devine risc fiscal pentru buget.

Pe de o parte, întreprinderile de stat au trecut pe plus: profit total înainte de impozitare ~174,6 mil. lei în sem. I 2025 (față de pierderi -43,4 mil. lei în sem. I 2024, bază comparabilă), iar pe de altă parte, gaura CFM aproape nu se mișcă: -152,4 mil. lei în sem. I 2025 (după -156,1 mil. lei în sem. I 2024). Tot în pierderi rămâne și Moldelectrica: -54,4 mil. lei, deși compania este între campioanele creșterilor de venituri și ajunge la 845,0 mil. lei vânzări în sem. I 2025 (de la 592,4 mil. lei în 2024).

Cel mai mare profit în sectorul întreprinderilor de stat este la Aeroportul Internațional Chișinău: de la 116,9 mil. lei la 290,4 mil. lei (salt de +173,5 mil. lei). În contrast, apar scăderi bruște: Editura „Universul” trece de la +1,3 mil. lei la -28,4 mil. lei (abatere -29,7 mil. lei), iar mai multe entități din silvicultură intră pe minus.

Și mai dură e radiografia datoriilor. La sfârșitul lunii iunie, entitățile monitorizate au împrumuturi interne (pe termene de peste un an) în sold de 1.132,0 mil. lei, iar arieratele ajung la 41,0 mil. lei – practic toate pe Calea Ferată din Moldova (care are și un salt al creditelor interne la 61,2 mil. lei, cu arierate de 41,0 mil. lei). În același timp, Ministerul indică datorii pe împrumuturi recreditate față de stat, inclusiv CFM – 49,43 mil. euro, Moldelectrica – 38,5 mil. euro, Termoelectrica – 34,1 mil. euro, plus cazuri cu termene expirate la Moldtranselectro (37,2 mil. lei și 1,6 mil. dolari SUA, inclusiv datorie externă sub garanția statului).

Un alt semn de întrebare vine din structura cheltuielilor întreprinderilor de stat: în sem. I 2025, 58,9% din costuri și cheltuieli operaționale (circa 1.652,8 mil. lei) sunt cheltuieli cu personalul, iar costurile și cheltuielile totale au urcat la 2.806,4 mil. lei. Cu alte cuvinte, o parte mare din „banii din vânzări” se duc direct pe salarii și contribuții.

În paralel, la societățile comerciale cu capital de stat, tabloul e și mai polarizat: veniturile din vânzări cresc cu 4.156,4 mil. lei (până la 24.377,9 mil. lei), iar profitul net total ajunge la 1.147,1 mil. lei. Aici, „recordul” la salt de profit este la Furnizarea Energiei Electrice Nord: de la -167,9 mil. lei la 311,9 mil. lei (o întoarcere de +479,7 mil. lei), însă în același timp unele companii raportează căderi masive de vânzări, precum Termoelectrica (-244,6 mil. lei) și CET-Nord (-51,0 mil. lei).

Pe fundal, statul a încasat dividende și defalcări peste plan: la 31.10.2025 s-au transferat 691,41 mil. lei total (138,5% din planul rectificat), cu cele mai mari sume de la Energocom (198,3 mil. lei) și Loteria Națională (194,7 mil. lei), iar dintre întreprinderile de stat – Aeroportul Internațional Chișinău (101,1 mil. lei).

Separat, raportul mai scoate la lumină o anomalie greu de explicat economic: cinci întreprinderi de stat (inclusiv „Moldtranselectro”, „Bacul Molovata”, „Serele din Chișinău” etc.) nu au înregistrat venituri din vânzări nici în sem. I 2024, nici în sem. I 2025 – adică există entități „în viață” administrativ, dar fără activitate comercială raportată.