Veste bună pentru moldovenii vaccinați care vor să ajungă în Turcia. Țara recunoaște certificatele emise în RM

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene anunță despre reușita negocierilor în plan bilateral a recunoașterii reciproce a certificatelor naționale de imunizare împotriva covid-19, emise de către autoritățile competente din Republica Moldova și Turcia, Astfel cetățenii vaccinați împotriva coronavirus vor putea călători în Turcia doar cu certificatul de vaccinare și invers.

Astfel, cetățenii vaccinați ai Republicii Moldova și persoanele cu reședința legală în țara noastră, la intrare în Turcia, vor fi scutiți de prezentarea testului PCR și nu vor fi plasați în izolare. Acești vor putea intra în Turcia dacă prezintă certificatul național de vaccinare împotriva covid-19, emis de autoritățile competente naționale. Această procedură se aplică tuturor vaccinurilor aprobate la nivel național în ambele țări.

MAEIE menționează că Turcia este cea de-a patra țară, după Ungaria, Ucraina și Georgia, cu care Republica Moldova a convenit în plan bilateral, prin schimb de note, recunoașterea reciprocă a certificatelor naționale de vaccinare.

Bulgaria, Regatul Spaniei și Muntenegru au anunțat despre recunoașterea unilaterală a certificatelor de vaccinare eliberate de către autoritățile Republicii Moldova, care sunt conforme cu standardele Organizației Mondiale a Sănătății.

Informația actualizată privind condițiile de călătorie este reflectată în alertele săptămânale publicate pe pagina web a ministerului de externe la compartimentul „Călătorește în siguranță: MAEIE explică restricțiile de călătorie peste hotare”.

#vara 2021 #recunoastere #certificat de vaccinare #Turcia #calatorii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.