Viață de vis pentru studenții moldoveni în altă țară! Patru din cinci învață în UE

România găzduiește 4 din 5 studenți moldoveni ce au ales să-și facă studiile în Uniunea Europeană, arată datele Uniunii Europene.

Potrivit Eurostat din 2020, alte 5,56% aleg Germania, urmată de Franța (2,39%) și Bulgaria (2,25%). Danemarca, Italia, Cehia și Austria sunt și ele destinații academice preferate de cetățenii moldoveni.

În total, Uniunea Europeană se bucură de prezența a 14 455 studenți moldoveni în instituțiile sale de învățământ terțiar.

În țară numărul studenților se reduce dramatic. Datele Biroului Național de Statistică relevă că în anul 2022. S-a ajuns la 56800 de studenți față de 59600 în 2021. Este cel mai mic nivel începând cu anii 1997, 1998.

Migrația influențează numărul studenților. În 2022 sunt în țară circa 155 de mii de tineri, iar 79,5 mii – peste hotare. Din 2014 și până în 2022 în Republica Moldova reducerea demografică este din contul celor care se află în țară, iar scăderea numărului de studenți este cel mai mult influențată de: demografie și migrație.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#UE #moldoveni #Studenti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.