Viață de vis pentru studenții moldoveni în altă țară! Patru din cinci învață în UE

România găzduiește 4 din 5 studenți moldoveni ce au ales să-și facă studiile în Uniunea Europeană, arată datele Uniunii Europene.

Potrivit Eurostat din 2020, alte 5,56% aleg Germania, urmată de Franța (2,39%) și Bulgaria (2,25%). Danemarca, Italia, Cehia și Austria sunt și ele destinații academice preferate de cetățenii moldoveni.

În total, Uniunea Europeană se bucură de prezența a 14 455 studenți moldoveni în instituțiile sale de învățământ terțiar.

În țară numărul studenților se reduce dramatic. Datele Biroului Național de Statistică relevă că în anul 2022. S-a ajuns la 56800 de studenți față de 59600 în 2021. Este cel mai mic nivel începând cu anii 1997, 1998.

Migrația influențează numărul studenților. În 2022 sunt în țară circa 155 de mii de tineri, iar 79,5 mii – peste hotare. Din 2014 și până în 2022 în Republica Moldova reducerea demografică este din contul celor care se află în țară, iar scăderea numărului de studenți este cel mai mult influențată de: demografie și migrație.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#UE #moldoveni #Studenti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.