Viață la limita subzistenței. 40% dintre familii se descurcă doar cu mâncare

25 Iun. 2025, 16:40
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
25 Iun. 2025, 16:40 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Majoritatea gospodăriilor trăiesc sub salariul mediu pe economie, economisesc puțin și se pregătesc de noi scumpiri. Cea mai mare pondere a respondenților (29 %) declară venituri lunare între 5 000 și 10 000 MDL, sub media oficială, în timp ce 32 % câștigă sub 5 000 MDL. În ultimele șase luni, 70 % nu au simțit nicio creștere salarială, iar 19 % spun că venitul chiar le-a scăzut, potrivit unui sondaj publicat de Banca Națională a Moldovei, privind comportamentul financiar al populației, realizat la finalul lui 2024 pe un eșantion de 1 029 de persoane.

Doar un sfert au reușit să economisească în a doua jumătate din 2024. Jumătate ar putea acoperi cheltuielile de bază mai puțin de o lună dacă și-ar pierde principalul venit. Cei care pun bani deoparte preferă numerarul (57 %) sau contul curent (46 %). Băncile inspiră încredere totală doar unui respondent din patru, în timp ce 25 % le consideră nesigure.

Creșterea tarifelor la utilități (88 %) și la alimente (79 %) domină lista grijilor, iar 73 % anticipează prețuri mai mari la imobiliare. La nivelul inflației generale din următoarele 12 luni, 37 % se așteaptă la creșteri „semnificative”, doar 8 % la o eventuală scădere.

Doar o treime au apelat la împrumuturi bancare, predominant credite de consum. Ipoteca rămâne rară: dintre cei 82 % care locuiesc în propria casă, numai 6 % au cumpărat prin credit imobiliar. Totuși, 59 % spun că datoriile actuale sunt „suportabile”, deși 23 % au întârziat cel puțin o plată în ultimul an.

Patru din zece familii se descurcă doar cu hrana, nu și cu hainele, iar peste o treime pot acoperi hrana și îmbrăcămintea, dar nu achizițiile mari. Aproape jumătate cred că ar avea nevoie de minimum 15 000 MDL pe lună pentru a se declara mulțumiți de condițiile de trai.

Datele conturează un tablou de stabilitate aparentă, dar cu margini fragile: veniturile stagnează, economiile sunt rare, iar așteptările privind prețurile și cheltuielile de bază rămân pesimiste.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!