Viață pe datorie! Cine sunt străinii care au împrumutat cei mai mulți bani Republicii Moldova

Datoria totală a Republicii Moldova față de creditorii bilaterali a crescut cu 83,7 milioane de dolar în anul 2022, la 202,66 milioane de dolari, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Cel mai mare creditor bilateral al țării noastre în 2022 a fost Franța, cu o pondere de 39,4% din totalul datoriei, Japonia s-a clasat pe locul doi, cu 25,5% din totalul datoriei și Polonia cu 10,7% din totalul datoriei bilaterale.

La sfârșitul anului 2022, datoria bilaterală a Republicii Moldova față de Franța se ridica la 79,78 milioane de dolari. Cu un an mai devreme, nu exista o astfel de datorie față de această țară. În același timp, datoria bilaterală față de Japonia în 2022 a scăzut cu 0,4% – de la 51,98 milioane de dolari (la sfârșitul anului 2021) la 51,76 milioane de dolari (la sfârșitul anului 2022), iar față de Polonia, a crescut de 44,3 ori – de la 0,49 milioane de dolari la 21,73 milioane de dolari.

În aceeași perioadă, datoria bilaterală a Moldovei față de Austria a scăzut cu 16,6% – de la 19,18 milioane de dolari la 15,99 milioane de dolari, în timp ce datoria față de Rusia a rămas la același nivel – 14,5 milioane de dolari.

Datoria bilaterală a Moldovei față de SUA a scăzut cu 24,1% – de la 16,88 milioane de dolari la 12,81 milioane de dolari, iar față de Germania s-a redus de aproape două ori (cu 45%) – de la 9,26 milioane de dolari la 5,09 milioane de dolari. Datoria bilaterală a Moldovei față de alte țări a crescut de 5,6 ori – de la 0,12 milioane de dolari la 0,68 milioane de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datori #straini #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii, într-o declarație pentru BANI.MD, a avertizat că, în urma evaluării și reevaluării bunurilor imobile, suma impozitului pe imobil ar putea crește de până la trei ori, dacă autoritățile publice locale nu vor interveni asupra coeficienților de impozitare.

Potrivit lui Ivan Danii, comparând valorile stabilite în perioada 2004–2011 cu cele rezultate în urma reevaluării recente, majorarea este semnificativă. „Dacă nu se umblă la coeficienții stabiliți de APL-uri, impozitul ar crește automat de trei ori. Asta este realitatea matematică”, a declarat directorul AGCC.

În acest context, oficialul a subliniat importanța consultărilor publice la nivel local. El a îndemnat cetățenii să fie atenți atunci când primăriile supun aprobării coeficienții de impozitare și bugetele locale. „Noi toți suntem cetățeni și trebuie să participăm la aceste consultări. Avem dreptul să contestăm deciziile consiliilor locale”, a precizat Ivan Danii.

Recomandarea Guvernului, potrivit directorului AGCC, este ca eventualele majorări să fie aplicate gradual, pentru a nu pune presiune excesivă asupra populației. „Dacă cineva plătea 100 de lei, să nu ajungă brusc la 300, ci eventual la 150, în funcție de situația economică locală. Nu poți presa cetățeanul”, a explicat acesta, subliniind că plafonarea directă a impozitului ar fi neconstituțională.

Ivan Danii a atras atenția că există riscul ca unele primării să majoreze impozitul chiar și de patru ori, însă politica fiscală este în curs de examinare la nivel parlamentar. Discuții în acest sens au avut loc deja cu Ministerul Finanțelor, iar modificările ar urma să fie analizate pe parcursul anului 2026, având în vedere că noile valori cadastrale vor fi aplicate din 2027.

Un exemplu oferit de directorul AGCC vizează Chișinău, unde cota actuală a impozitului pe imobil este de 0,185%. „Dacă valoarea imobilului crește de trei ori, pentru a menține același nivel al impozitului ca în prezent, coeficientul ar trebui redus la aproximativ 0,08%”, a explicat Ivan Danii.

Totodată, acesta a menționat că primăriile sunt obligate să revizuiască politica fiscală locală o dată la trei ani, practică aplicată pe scară largă și în alte state. „Autoritățile locale au cheltuieli, infrastructură, utilități, administrare – iar acestea trebuie finanțate. Dar soluția nu este presiunea excesivă pe cetățeni, ci un echilibru între taxe, impozite și atragerea investițiilor”, a conchis directorul AGCC.