Victimizarea ipocrită a Rusiei, la un an de când a invadat Ucraina. Kremlinul acuză Occidentul că nu vrea să negocieze

Rusia a acuzat Occidentul că nu este dispus să negocieze după aproape un an de război împotriva Ucrainei.

Occidentului îi lipseşte deschiderea faţă de iniţiativele de pace, a declarat duminică purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-un interviu televizat, a relatat agenţia de presă de stat TASS. Din acest motiv, a spus Peskov, Occidentul nu va sprijini probabil o întâlnire între preşedintele rus, Vladimir Putin, şi preşedintele american, Joe Biden.

Trupele ruseşti au invadat ţara vecină la 24 februarie 2022.

Din punctul de vedere al Ucrainei, care este atacată, precum şi al ţărilor occidentale, nu există nicio bază pentru negocieri, deoarece Rusia îşi menţine cuceririle în Ucraina şi vrea să răstoarne conducerea de la Kiev.

Liderul belarus, Alexander Lukaşenko, un aliat apropiat al lui Putin, a sugerat deja în mai multe rânduri o întâlnire între preşedinţii Rusiei şi SUA. El a propus ca loc de întâlnire capitala belarusă Minsk, unde în 2015 a fost negociat un plan de pace sub medierea franco-germană, care a eşuat de mult timp.

Marţi, Putin intenţionează să se adreseze naţiunii la Moscova. Liderul de la Kremlin va vorbi despre ”operaţiunea militară specială” şi despre efectele acesteia, a anunţat Peskov. Termenul de război este încă evitat în Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#occident #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.