Victimizarea ipocrită a Rusiei, la un an de când a invadat Ucraina. Kremlinul acuză Occidentul că nu vrea să negocieze

Rusia a acuzat Occidentul că nu este dispus să negocieze după aproape un an de război împotriva Ucrainei.

Occidentului îi lipseşte deschiderea faţă de iniţiativele de pace, a declarat duminică purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-un interviu televizat, a relatat agenţia de presă de stat TASS. Din acest motiv, a spus Peskov, Occidentul nu va sprijini probabil o întâlnire între preşedintele rus, Vladimir Putin, şi preşedintele american, Joe Biden.

Trupele ruseşti au invadat ţara vecină la 24 februarie 2022.

Din punctul de vedere al Ucrainei, care este atacată, precum şi al ţărilor occidentale, nu există nicio bază pentru negocieri, deoarece Rusia îşi menţine cuceririle în Ucraina şi vrea să răstoarne conducerea de la Kiev.

Liderul belarus, Alexander Lukaşenko, un aliat apropiat al lui Putin, a sugerat deja în mai multe rânduri o întâlnire între preşedinţii Rusiei şi SUA. El a propus ca loc de întâlnire capitala belarusă Minsk, unde în 2015 a fost negociat un plan de pace sub medierea franco-germană, care a eşuat de mult timp.

Marţi, Putin intenţionează să se adreseze naţiunii la Moscova. Liderul de la Kremlin va vorbi despre ”operaţiunea militară specială” şi despre efectele acesteia, a anunţat Peskov. Termenul de război este încă evitat în Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#occident #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.