Victimizarea ipocrită a Rusiei, la un an de când a invadat Ucraina. Kremlinul acuză Occidentul că nu vrea să negocieze

Rusia a acuzat Occidentul că nu este dispus să negocieze după aproape un an de război împotriva Ucrainei.

Occidentului îi lipseşte deschiderea faţă de iniţiativele de pace, a declarat duminică purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-un interviu televizat, a relatat agenţia de presă de stat TASS. Din acest motiv, a spus Peskov, Occidentul nu va sprijini probabil o întâlnire între preşedintele rus, Vladimir Putin, şi preşedintele american, Joe Biden.

Trupele ruseşti au invadat ţara vecină la 24 februarie 2022.

Din punctul de vedere al Ucrainei, care este atacată, precum şi al ţărilor occidentale, nu există nicio bază pentru negocieri, deoarece Rusia îşi menţine cuceririle în Ucraina şi vrea să răstoarne conducerea de la Kiev.

Liderul belarus, Alexander Lukaşenko, un aliat apropiat al lui Putin, a sugerat deja în mai multe rânduri o întâlnire între preşedinţii Rusiei şi SUA. El a propus ca loc de întâlnire capitala belarusă Minsk, unde în 2015 a fost negociat un plan de pace sub medierea franco-germană, care a eşuat de mult timp.

Marţi, Putin intenţionează să se adreseze naţiunii la Moscova. Liderul de la Kremlin va vorbi despre ”operaţiunea militară specială” şi despre efectele acesteia, a anunţat Peskov. Termenul de război este încă evitat în Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#occident #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.