VIDEO Bulgaria, stat membru al Uniunii Europene din 2007. Cum s-a schimbat viața cetățenilor după aderare

Cu o populație de puțin peste 6 milioane de locuitori, Bulgaria este a doua dintre cele mai bogate țări în izvoare minerale naturale din Europa. În drumul către Uniunea Europeană, Bulgaria a avut de îndeplinit trei obiective mari: încheierea negocierilor de pre-aderare în anul 2004, semnarea protocoalelor de acces în 2005 şi aderarea în 2007.

Țara are o economie de piață industrializată, aflată în zona de venituri medii spre mari, și în care sectorul privat produce peste 80% din PIB. În 2007, în anul aderării, PIB-ul țării constituia aproximativ 28,9 miliarde de euro, cifră care a crescut până la aproape 87 de miliarde în 2022.

Salariul mediu brut a crescut de la 220 de euro, în 2007, la 870 către anul 2022. O creștere destul de bună a înregistrat țara și în ceea ce privește investițiile străine directe (ISD). De la puțin peste 6 miliarde de euro, în 2007, la aproximativ 25 de miliarde de euro în 2022.

Bulgaria nu a organizat un referendum de aderare la Uniunea Europeană, însă autoritățile își propun să organizeze unul în contextul aderării țării la zona euro, din 1 ianuarie 2025. Forțele politice de la Sofia consideră aderarea la zona euro ca un obiectiv economic și geopolitic major, care va face ca aderarea Bulgariei la UE să fie ireversibilă.

Acest articol face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care povestim despre calea parcursă de statele membre UE în procesul de integrare europeană şi creşterea economică întregistrată ca urmare a aderării.

#aderare #beneficii #Bulgaria #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Volumul total al mărfurilor tranzitate prin porturile Republicii Moldova în primul semestru al anului 2025 a atins un nivelul de 1.075.032 tone, potrivit analizei realizate de economistul Iurie Rija. Exporturile au dominat structura tranzacțiilor, cu 54% din total (576.936 tone), în timp ce importurile au reprezentat 46% (498.097 tone).

structură evidențiază orientarea economiei moldovenești către piețele externe, cu accent pe exportul de produse agricole – floarea-soarelui, grâu și porumb fiind în topul mărfurilor exportate, cu ponderi de 34%, 34% și 19% respectiv.

Portul Ungheni se detașează net ca principal hub logistic al țării, procesând 792.726 tone – echivalentul a 74% din traficul total. Acesta a avut o activitate intensă atât la export (443.878 tone), cât și la import (348.848 tone). În schimb, portul Giurgiulești a înregistrat un trafic total de 282.306 tone, cu un ușor avans al importurilor (53%) față de exporturi (47%).

Din punct de vedere al lunilor, martie a fost perioada cu cel mai mare volum de marfă (224.289 tone), cel mai probabil ca urmare a pregătirilor pentru sezonul agricol. În iunie s-a înregistrat cel mai mic volum (108.841 tone), iar datele pentru iulie (2.559 tone) sunt parțiale.

Pe partea de importuri, materialele de construcții și resursele energetice conduc clasamentul. Pietrișul reprezintă 31% din totalul importurilor (155.032 tone), urmat de motorină (18%), îngrășăminte (15%) și cărbune (14%). Ungheni este principalul punct de intrare pentru carburanți, îngrășăminte și cărbune, în timp ce Giurgiulești se specializează în materiale de construcții precum pietrișul, sarea și soda.

Analiza evidențiază o corelație clară între exportul agricol și importul de resurse necesare pentru susținerea acestuia – precum îngrășămintele și combustibilul – ceea ce subliniază interdependențele critice ale economiei moldovenești.

În concluzie, Rija susține că portul Ungheni joacă un rol cheie în fluxurile comerciale ale țării, în timp ce Giurgiulești oferă o alternativă strategică, în special prin accesul la rutele fluviale. Investițiile în infrastructura acestor porturi și în eficientizarea lanțurilor logistice sunt esențiale pentru dezvoltarea economică durabilă și integrarea Moldovei în rețelele comerciale internaționale.