VIDEO Cine poate fi ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova

Candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pot fi persoanele cu drept de vot care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 18 ani, dețin cetățenia țării noastre și nu au restricții de a exercita dreptul de a alege și de a fi aleși. Dreptul de a desemna candidați îl au partidele politice care pot participa la alegeri, în baza datelor prezentate de Agenția Servicii Publice și confirmate ulterior de către Comisia Electorală Centrală, dar și blocurile electorale constituite și înregistrate de către CEC.

Este important să menționăm că, pentru funcția de deputat, pot candida cetățenii care, începând cu 70 de zile înainte de ziua alegerilor, nu au deținut calitatea de membru al unui partid politic, precum și nu și-au afirmat public susținerea pentru un candidat sau partid politic.

În cazul partidelor politice și a blocurilor electorale, desemnarea candidaților la funcția de deputat în Parlament se face printr-o procedură specială în cadrul ședințelor organelor statutare ale partidelor și/sau blocurilor electorale, confirmată prin procese-verbale, dar și a deciziilor privind desemnarea candidaților la funcția de parlamentar, împreună cu lista nominală a participanților la ședință.

În cazul candidaților independenți, aceștia trebuie să colecteze și să prezinte Comisiei listele de subscripție cu semnăturile a cel puțin 2.000 și cel mult 2.500 de persoane. Prin derogare, o candidată femeie va prezenta Comisiei cel puțin 1.000 și cel mult 2.500 de semnături în susținerea sa. Pentru a colecta semnăturile, candidații independenți pot constitui grupuri de inițiativă.

Partidul politic și blocul electoral va înainta lista de candidați care nu va fi mai mică de 51 de persoane și nu va depăși 111 persoane. Aceștia sunt obligați să prezinte toate documentele necesare pentru fiecare candidat inclus în listă, iar ultimii trebuie să completeze o declarație privind consimțământul de a candida.

Perioada de depunere a documentelor, în cazul alegerilor din 28 septembrie, a început pe 20 iulie și va dura până pe 19 august 2025.

#blocuri politice #prevederi #alegeri parlamentare #partide #candidati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Federației Ruse (CBR) a decis vineri, 25 iulie, să reducă rata cheie de politică monetară de la 20% la 18%, atingând astfel cel mai scăzut nivel din ultimul an. Decizia vine după o perioadă de presiuni intense din partea mediului de afaceri și a elitelor economice, pe fondul încetinirii semnificative a economiei.

Instituția justifică măsura prin scăderea mai rapidă decât era anticipată a presiunilor inflaționiste, inclusiv a celor persistente, dar și prin semnele clare că economia rusă începe să se răcească. Ca urmare, prognoza oficială de inflație pentru 2025 a fost ajustată în jos, de la 7–8% la 6–7%.

Totuși, Banca Centrală avertizează că nu este momentul pentru relaxare. În comunicatul său, instituția precizează că următoarele decizii privind rata dobânzii vor depinde de evoluția inflației și de stabilitatea așteptărilor inflaționiste. Politica monetară va rămâne restrictivă până când inflația va reveni la ținta fixată pentru 2026.

Reducerea era larg anticipată, singura necunoscută fiind amploarea scăderii – estimările experților variind între 1 și 3 puncte procentuale. CBR a ales varianta de mijloc, considerată un compromis între cerințele pieței și riscurile macroeconomice.

Potrivit datelor oficiale, inflația anualizată a scăzut la 9,2% în iulie, iar inflația de bază a coborât la 4,5%, față de 8,8% în primul trimestru. În același timp, inflația sezonier ajustată a scăzut semnificativ în trimestrul al doilea – un semn că măsurile restrictive ale Băncii Centrale încep să dea roade. Cu toate acestea, așteptările inflaționiste în rândul populației și companiilor rămân ridicate, ceea ce îngrijorează instituția.

CBR remarcă o atenuare a supraîncălzirii economice, dar consideră că scăderea activității în sectoarele civile nu este un semn de criză, ci reflectă o încetinire a cererii interne, în timp ce economia generală continuă să crească moderat.

Piața muncii începe, de asemenea, să se echilibreze. Proporția companiilor care acuză lipsa forței de muncă este în scădere, cererea pentru angajați scade în anumite sectoare, iar salariile cresc într-un ritm mai lent decât în 2024 – deși încă mai rapid decât productivitatea, ceea ce continuă să alimenteze presiunile inflaționiste.

Printre riscurile identificate de Banca Centrală se numără: supraîncălzirea economiei, inflația ridicată, scăderea prețurilor la petrol, tensiunile geopolitice și eventualele devieri de la parametrii bugetari anunțați. Instituția avertizează că va reacționa dacă autoritățile fiscale vor crește cheltuielile peste nivelul planificat.

Singurul risc de natură dezinflaționistă recunoscut de CBR este acela ca politica monetară dură să „răcească” excesiv economia. Cu toate acestea, prognoza de creștere economică a fost menținută neschimbată, estimându-se un avans al PIB-ului între 1% și 2% în 2025.