(VIDEO) Cum arată locul în care ajung hainele marilor case de modă ale Europei

08 Oct. 2021, 18:04
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
08 Oct. 2021, 18:04 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Mărcile de modă produc în exces pentru a satisface cerințele tendințelor, iar țările din Africa de Vest se îneacă sub greutatea deșeurilor expediate săptămânal pe țărmurile lor. Thomas Naadi, de la BBC Africa, investighează de ce donațiile și hainele reciclate ajung de fapt la groapa de gunoi.

Africa a devenit groapa de gunoi a marilor case de modă din Europa. În Ghana există depozite de deșeuri cu munți de haine vechi importate din Europa, înalte de peste 100 de metri. Dintre hainele pe care le aruncăm, abia zece la sută sunt refolosite, potrivit asociației Ecotextil. Cea mai mare parte din restul de nouăzeci de procente merge către țările subdezvoltate. În Ghana, de exemplu, uriașa piață Kantamanto din Accra primește 400 000 de tone de textile europene în fiecare an, scrie Aleph News.

Alte transporturi călătoresc din Europa către Nigeria, Pakistan și multe alte țări. Exportul de deșeuri textile – susțin unii – are avantajele și dezavantajele sale: cei care îl apără vorbesc despre locurile de muncă pe care le generează – 30.000 de persoane trăiesc din vânzarea acestor articole de îmbrăcăminte numai pe piața din Kantamanto – și subliniază faptul că oferă îmbrăcăminte pentru persoanele cu puține resurse. Criticii susțin că acest export de haine uzate reprezintă o frână pentru industria textilă din țările mai puțin dezvoltate și că provoacă, de asemenea, multă poluare. Rwanda, de fapt, a refuzat să importe deșeuri textile.

Este nevoie urgentă de o reglementare internațională

Ghana – spre deosebire de Rwanda – primește tone de haine aruncate. Și, în afară de piața existentă, care reușește să reutilizeze o parte din materiale, o parte semnificativă ajunge în gropile de gunoi poluante, creând adevărați munți de peste o sută de metri înălțime de țesături – majoritatea sintetice – care putrezesc la soare.

Acești munți se prăbușesc adesea peste Golful Guineea, înfundând plasele pescarilor, poluând apele și deteriorând ecosistemul, ceea ce, la rândul său, distruge sursele naturale de producție alimentară pentru economia locală. Prin urmare, experții solicită o reglementare internațională urgentă a gestionării acestor deșeuri și, nu mai puțin urgent, un consum rezonabil de textile în Occident.

Realitatea Live

13 Ian. 2026, 09:56
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
13 Ian. 2026, 09:56 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Alexandr Slusari, membru al Consiliului Energocom, îl acuză pe fostul consilier municipal Ruslan Verbițchi că manipulează cifrele despre tarifele la gaze și creează artificial impresia că moldovenii ar fi jefuiți cu sute de milioane de euro prin facturi umflate.

Într-o reacție pentru BANI.MD, Slusari afirmă că Verbițchi „încurcă voit structura tarifului” și atribuie greșit componentele care formează prețul final plătit de consumatori.

„28% nu este transport, ci distribuție. Oricine poate verifica acest lucru pe site-ul ANRE. Acești bani nu sunt plătiți de Energocom, ci direct de consumatori către companiile din grupul Moldovagaz. Serviciile de transport reprezintă doar 4,84%”, spune Slusari.

Potrivit acestuia, cifra de 320 de milioane de euro invocată de Verbițchi reprezintă strict costul de achiziție a gazelor de către stat și nu include nicio altă componentă obligatorie: distribuția, transportul, rezervarea capacităților, taxele ANRE și TVA.

Slusari explică mecanismul real al formării tarifului: la un preț de achiziție de 410 euro pentru mia de metri cubi, un metru cub costă aproximativ 8 lei. La acest preț se adaugă, în medie, încă circa 5 lei pentru distribuție, logistică și TVA, ceea ce duce tariful corect într-o zonă de 14,7–15 lei pe metru cub.

„Acesta este tariful pe care ANRE ar fi trebuit să îl aprobe deja. Dar ei trag de timp din cauza devierilor financiare ale Moldovagaz, despre care nu se știe nici când au apărut, nici de ce nu au fost acoperite la timp prin ajustarea tarifelor”, afirmă Slusari.

În opinia sa, adevărata problemă nu este la Energocom, ci la Moldovagaz și la modul în care ANRE a gestionat situația.

„Toată opoziția antieuropeană a tăcut. Nimeni nu protestează la ANRE, deși acolo se ține tariful artificial ridicat pentru a acoperi pierderile Moldovagaz. Tac pentru că știu cine e vinovatul și nu se poate de atacat Moldovagaz”, susține Slusari.

El mai acuză că Moldovagaz ar fi cumpărat gaz „foarte scump, posibil cu rea intenție”, iar într-un an electoral tarifele nu au fost ajustate la timp, ceea ce a generat actualele deviații financiare.

Reacția vine după ce Ruslan Verbițchi a susținut că statul a cumpărat pentru anul 2026 circa 782 de milioane de metri cubi de gaze la un preț mediu de 410 euro mia de metri cubi, pentru aproximativ 320 de milioane de euro, în timp ce populația ar urma să achite prin tarife circa 667 de milioane de euro, ceea ce ar însemna un „supraplus” de peste 300 de milioane de euro.

Slusari califică aceste calcule drept „beleberdă” și avertizează că manipularea cifrelor riscă să deturneze atenția publică de la adevărata problemă: pierderile istorice ale Moldovagaz și protecția de care aceasta ar beneficia din partea regulatorului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!