(VIDEO) Cum putem salva industria laptelui? În ultimii 10 ani producția a scăzut cu 38%

Agenția de Investiții a realizat un studiu care arată că producătorii de lapte din Republica Moldova se confruntă cu o criză de lungă durată. În ultimii 10 ani producția de lapte s-a micșorat cu 38%. Studiul a avut drept scop să realizeze o analiză minuțioasă a situației în industria lactatelor și să furnizeze datele necesare pentru elaborarea unui plan investițional, care evaluează investițiile și acțiunile care pot fi întreprinse pentru creșterea producției de lapte.

Potrivit studiului realizat de Agenția de investiții, în ultimii ani s-a înregistrat o scădere bruscă a producției de lapte. Astfel, de la 485 mii tone în 2017, la 367 mii tone în 2019 și o creștere a importurilor cu 22% anual, ajungând la cca. 58 milioane USD în 2019.

De asemenea, în industria zootehnică, efectivul vacilor a scăzut de la 154 mii de capete în 2011 la 81 mii în 2020, în timp ce doar 6% din laptele utilizat pentru procesare, provine de la întreprinderile agricole.

În acest sens, Agenția de Investiții a elaborat un plan investițional care estimează investițiile necesare pentru crearea unei ferme tip de 400 de vaci. Ulterior investițiile estimate vor fi escaladate la nivel național, pentru a determina necesarul investițional global pe țară.

Planul investițional include procurarea vacilor gestante și a furajelor necesare pentru întreținerea acestora, echipamentelor și mijloacelor tehnice, utilajelor agricole, construcția grajdurilor, dar și crearea unui sistem de evidență. Aceste acțiuni vor contribui la mărirea numărului de vaci de la 4 mii de capete la 63 mii, în cadrul întreprinderilor agricole și, respectiv, la majorarea producției de lapte de către aceste întreprinderi până la 317 mii de tone, majorând ponderea lor în total de la 6% la 60%. Pentru atingerea acestui scop este necesară o investiție de 12979 milioane lei.

Rodica Verbeniuc, Director general al Agenției de Investiții din Moldova: „Sprijinul Agenției rezidă în consecvența implementării acțiunilor de suport dedicate producătorilor și exportatorilor de produse autohtone din diverse sectoare ale economiei țării, pentru a contribui la creșterea competențelor și capacităților de export ale acestora. Studiul realizat nu doar reconfirmă potențialul de dezvoltare al sectorului neexplorat, dar și trasează soluții practice de revigorare și impulsionare a afacerilor în domeniu. Agenția de Investiții își reconfirmă intenția de a susține financiar și tehnic implementarea următorilor piloni de cercetare.”

Statisticile arată că 94% din laptele autohton este produs de gospodăriile populației. De asemenea, doar 5% din efectivul de vaci disponibile, aparțin întreprinderilor agricole, ceea ce înseamnă că marea majoritate a vacilor sunt în proprietate și de utilitate familială și nu industrială. Procesatorii sunt obligații să colecteze laptele de la gospodăriile individuale, cu o calitate și productivitate joasă, costuri excesive în logistica colectării, rezultând într-un deficit al laptelui autohton ca materie primă și în creșterea importului laptelui, care ajung anual la 162 mii de tone și acoperă 33% din necesitatea procesatorilor.

Tot potrivit acestui studiu, Republica Moldova a exportat în 2019 produse lactate în valoare de 5.8 milioane USD. Exporturile au înregistrat un trend descendent în ultimii 4 ani, cu o scădere medie anuală de -17%.

Reprezentanții sectorului susțin că soluția principală pentru ca producătorii de lapte să depășească criza de producție este accesul la finanțare.

Datele BNS, arată că Republica Moldova înregistrează o Balanță Comercială a produselor lactate negativă cu o scădere anuală medie de -28%. Importurile au depășit exporturile cu aproape 52 milioane USD în 2019. În 2015 acest indicator a avut valoarea de cca. 20 milioane USD. Respectiv Balanța Comercială a înregistrat un trend negativ de -161% în ultimii 5 ani.

#plan de investitii #indistria laptelui #agentia de investitii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de ulei și șrot de floarea-soarelui din Republica Moldova au înregistrat o scădere dramatică în sezonul iulie 2024 – aprilie 2025, marcând un antirecord istoric și reflectând colapsul industriei de procesare. Potrivit unei analize semnate de Iurie Rija, director executiv al Asociației „Agrocereale”, situația este fără precedent și pune în pericol întreg lanțul agroindustrial național.

În primele zece luni ale sezonului curent, Moldova a exportat doar 18.120 tone de ulei de floarea-soarelui, comparativ cu 183.807 tone în sezonul precedent – o reducere de peste 90%. Veniturile din exporturi au scăzut cu 85%, ajungând la doar 411 milioane lei, față de 2,7 miliarde lei în 2023 și 4,4 miliarde lei în 2022.

În paralel, exporturile de floarea-soarelui brută au atins un volum record de peste 532.000 tone, indicând că procesarea locală a fost abandonată în favoarea exportului de materie primă.

Analiza identifică mai mulți factori-cheie care au dus la prăbușirea industriei: prețul ridicat al materiei prime vs. prețul mic al produsului finit, importuri licențiate de floarea-soarelui la prețuri mai competitive, refuzul fermierilor de a vinde din cauza termenelor lungi de plată ale procesatorilor și lipsa unor politici coerente de sprijin pentru sector.

În 2025, lider la exportul de ulei este SRL „Global Farming International”, cu 8.843 tone livrate, urmat de GT „Osadciuc Victor” și „Vi Oil Agro” SRL. Marile companii procesatoare, precum „FLOAREA SOARELUI” SA și „AGROFLORIS-NORD”, nu au realizat niciun export în acest sezon.

Principala destinație a uleiului moldovenesc este Olanda (5.718 tone), urmată de Italia (3.615 tone). România, lider absolut în 2023, a importat doar 988 tone, iar Egiptul – deloc.

Prețul mediu de export al uleiului a crescut la 22,7 lei/kg (față de 14,7 lei/kg în sezonul anterior), dar nu suficient pentru a face procesarea rentabilă. Cele mai mari prețuri s-au înregistrat în Germania (27,3 lei/kg) și Austria (26,9 lei/kg).

Exporturile de șrot de floarea-soarelui au scăzut cu 91%, ajungând la doar 14.211 tone (vs. 155.148 tone în 2023), iar veniturile au scăzut cu peste 700 milioane lei. Doar două companii – „Global Farming International” și „Vi Oil Agro” – au realizat exporturi de șrot în 2025.

Potrivit lui Iurie Rija, declinul procesării industriale afectează în lanț agricultura, zootehnia și balanța comercială a țării, iar exporturile actuale sunt doar un ecou rezidual al unui sector cândva activ. Fără o relansare urgentă și sprijin guvernamental, Moldova riscă să dispară din piața regională a produselor agroprocesate, rămânând doar un exportator de materie primă.