(VIDEO) Cum putem salva industria laptelui? În ultimii 10 ani producția a scăzut cu 38%

Agenția de Investiții a realizat un studiu care arată că producătorii de lapte din Republica Moldova se confruntă cu o criză de lungă durată. În ultimii 10 ani producția de lapte s-a micșorat cu 38%. Studiul a avut drept scop să realizeze o analiză minuțioasă a situației în industria lactatelor și să furnizeze datele necesare pentru elaborarea unui plan investițional, care evaluează investițiile și acțiunile care pot fi întreprinse pentru creșterea producției de lapte.

Potrivit studiului realizat de Agenția de investiții, în ultimii ani s-a înregistrat o scădere bruscă a producției de lapte. Astfel, de la 485 mii tone în 2017, la 367 mii tone în 2019 și o creștere a importurilor cu 22% anual, ajungând la cca. 58 milioane USD în 2019.

De asemenea, în industria zootehnică, efectivul vacilor a scăzut de la 154 mii de capete în 2011 la 81 mii în 2020, în timp ce doar 6% din laptele utilizat pentru procesare, provine de la întreprinderile agricole.

În acest sens, Agenția de Investiții a elaborat un plan investițional care estimează investițiile necesare pentru crearea unei ferme tip de 400 de vaci. Ulterior investițiile estimate vor fi escaladate la nivel național, pentru a determina necesarul investițional global pe țară.

Planul investițional include procurarea vacilor gestante și a furajelor necesare pentru întreținerea acestora, echipamentelor și mijloacelor tehnice, utilajelor agricole, construcția grajdurilor, dar și crearea unui sistem de evidență. Aceste acțiuni vor contribui la mărirea numărului de vaci de la 4 mii de capete la 63 mii, în cadrul întreprinderilor agricole și, respectiv, la majorarea producției de lapte de către aceste întreprinderi până la 317 mii de tone, majorând ponderea lor în total de la 6% la 60%. Pentru atingerea acestui scop este necesară o investiție de 12979 milioane lei.

Rodica Verbeniuc, Director general al Agenției de Investiții din Moldova: „Sprijinul Agenției rezidă în consecvența implementării acțiunilor de suport dedicate producătorilor și exportatorilor de produse autohtone din diverse sectoare ale economiei țării, pentru a contribui la creșterea competențelor și capacităților de export ale acestora. Studiul realizat nu doar reconfirmă potențialul de dezvoltare al sectorului neexplorat, dar și trasează soluții practice de revigorare și impulsionare a afacerilor în domeniu. Agenția de Investiții își reconfirmă intenția de a susține financiar și tehnic implementarea următorilor piloni de cercetare.”

Statisticile arată că 94% din laptele autohton este produs de gospodăriile populației. De asemenea, doar 5% din efectivul de vaci disponibile, aparțin întreprinderilor agricole, ceea ce înseamnă că marea majoritate a vacilor sunt în proprietate și de utilitate familială și nu industrială. Procesatorii sunt obligații să colecteze laptele de la gospodăriile individuale, cu o calitate și productivitate joasă, costuri excesive în logistica colectării, rezultând într-un deficit al laptelui autohton ca materie primă și în creșterea importului laptelui, care ajung anual la 162 mii de tone și acoperă 33% din necesitatea procesatorilor.

Tot potrivit acestui studiu, Republica Moldova a exportat în 2019 produse lactate în valoare de 5.8 milioane USD. Exporturile au înregistrat un trend descendent în ultimii 4 ani, cu o scădere medie anuală de -17%.

Reprezentanții sectorului susțin că soluția principală pentru ca producătorii de lapte să depășească criza de producție este accesul la finanțare.

Datele BNS, arată că Republica Moldova înregistrează o Balanță Comercială a produselor lactate negativă cu o scădere anuală medie de -28%. Importurile au depășit exporturile cu aproape 52 milioane USD în 2019. În 2015 acest indicator a avut valoarea de cca. 20 milioane USD. Respectiv Balanța Comercială a înregistrat un trend negativ de -161% în ultimii 5 ani.

#plan de investitii #indistria laptelui #agentia de investitii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.