(VIDEO) Cum putem salva industria laptelui? În ultimii 10 ani producția a scăzut cu 38%

Agenția de Investiții a realizat un studiu care arată că producătorii de lapte din Republica Moldova se confruntă cu o criză de lungă durată. În ultimii 10 ani producția de lapte s-a micșorat cu 38%. Studiul a avut drept scop să realizeze o analiză minuțioasă a situației în industria lactatelor și să furnizeze datele necesare pentru elaborarea unui plan investițional, care evaluează investițiile și acțiunile care pot fi întreprinse pentru creșterea producției de lapte.

Potrivit studiului realizat de Agenția de investiții, în ultimii ani s-a înregistrat o scădere bruscă a producției de lapte. Astfel, de la 485 mii tone în 2017, la 367 mii tone în 2019 și o creștere a importurilor cu 22% anual, ajungând la cca. 58 milioane USD în 2019.

De asemenea, în industria zootehnică, efectivul vacilor a scăzut de la 154 mii de capete în 2011 la 81 mii în 2020, în timp ce doar 6% din laptele utilizat pentru procesare, provine de la întreprinderile agricole.

În acest sens, Agenția de Investiții a elaborat un plan investițional care estimează investițiile necesare pentru crearea unei ferme tip de 400 de vaci. Ulterior investițiile estimate vor fi escaladate la nivel național, pentru a determina necesarul investițional global pe țară.

Planul investițional include procurarea vacilor gestante și a furajelor necesare pentru întreținerea acestora, echipamentelor și mijloacelor tehnice, utilajelor agricole, construcția grajdurilor, dar și crearea unui sistem de evidență. Aceste acțiuni vor contribui la mărirea numărului de vaci de la 4 mii de capete la 63 mii, în cadrul întreprinderilor agricole și, respectiv, la majorarea producției de lapte de către aceste întreprinderi până la 317 mii de tone, majorând ponderea lor în total de la 6% la 60%. Pentru atingerea acestui scop este necesară o investiție de 12979 milioane lei.

Rodica Verbeniuc, Director general al Agenției de Investiții din Moldova: „Sprijinul Agenției rezidă în consecvența implementării acțiunilor de suport dedicate producătorilor și exportatorilor de produse autohtone din diverse sectoare ale economiei țării, pentru a contribui la creșterea competențelor și capacităților de export ale acestora. Studiul realizat nu doar reconfirmă potențialul de dezvoltare al sectorului neexplorat, dar și trasează soluții practice de revigorare și impulsionare a afacerilor în domeniu. Agenția de Investiții își reconfirmă intenția de a susține financiar și tehnic implementarea următorilor piloni de cercetare.”

Statisticile arată că 94% din laptele autohton este produs de gospodăriile populației. De asemenea, doar 5% din efectivul de vaci disponibile, aparțin întreprinderilor agricole, ceea ce înseamnă că marea majoritate a vacilor sunt în proprietate și de utilitate familială și nu industrială. Procesatorii sunt obligații să colecteze laptele de la gospodăriile individuale, cu o calitate și productivitate joasă, costuri excesive în logistica colectării, rezultând într-un deficit al laptelui autohton ca materie primă și în creșterea importului laptelui, care ajung anual la 162 mii de tone și acoperă 33% din necesitatea procesatorilor.

Tot potrivit acestui studiu, Republica Moldova a exportat în 2019 produse lactate în valoare de 5.8 milioane USD. Exporturile au înregistrat un trend descendent în ultimii 4 ani, cu o scădere medie anuală de -17%.

Reprezentanții sectorului susțin că soluția principală pentru ca producătorii de lapte să depășească criza de producție este accesul la finanțare.

Datele BNS, arată că Republica Moldova înregistrează o Balanță Comercială a produselor lactate negativă cu o scădere anuală medie de -28%. Importurile au depășit exporturile cu aproape 52 milioane USD în 2019. În 2015 acest indicator a avut valoarea de cca. 20 milioane USD. Respectiv Balanța Comercială a înregistrat un trend negativ de -161% în ultimii 5 ani.

#plan de investitii #indistria laptelui #agentia de investitii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.