VIDEO din 2014! Momentul în care Platon și oamenii lui Plahotniuc planifică furtul miliardului

Vladimir Andronachi, omul de încredere al fugarului Vladimir Plahotniuc, ar putea fi implicat în furtul miliardului. Cel puțin asta reiese dintr-un material video trimis pe un suport electronic pe adresa redacției NordNews.MD. Cei care au expediat plicul cu informații susțin că proba video a fost ridicată din calculatorul personal al lui Veaceslav Platon, din oficiul secret al acestuia, și anume din imobilul cu trei nivele de pe strada P. Boțu din cartierul Malina Mică din Chișinău, acolo unde recent SIS-ul a deconspirat „ferma” de trolli utilizați în campania electorală.

Această înregistrare video, care a mai fost publicată anterior, în iulie 2017 pe portalul dailymotion.com, prezintă negocierile între Veaceslav Platon și Vladimir Andronachi, din anul 2014, care ar fi avut loc la Kiev. Acum patru ani, aceste probe video au fost trecute cu vederea de mass-media națională, dar și de procurori.

Din video reiese că Vladimir Andronachi ar fi fost implicat în tranzacția de vânzare-cumpărare, de la sfârșitul anului 2014, a acțiunilor BC „Victoriabank”, dar și alte companii. Acest important a fost unul important în schema fraudei bancare de la Banca de Economii, Banca Socială, dar și Unibank, care în prezent este examinată de procurori.

Potrivit datelor, cumpăratorul de facto al acestor active a fost nimeni altul decât Vladimir Plahotniuc, iar mijloacele bănești achitate de circa 70 de milioane de dolari americani, au fost sustrase de la „Banca de Economii” prin contractarea unor credite neperformante cu implicarea unui grup de companii controlate de Ilan Șor: SRL „Provolirom”, SRL „Caritas Group”, „SRl Dracard” și SRL „Voximar”.

În cadrul discuțiilor purtate de Andronachi și Platon observăm că cel din urmă stabilește detaliile de vânzare a acțiunilor BC „Victoriabank”, CIA „ASITO”, SA „Alliance Insurance Grup” (fosta „Victoria Asigurări”), SRL „Alfa-Engineering”, SRL „Hotelul Național” către Vladimir Plahotniuc, acesta fiind reprezentat de la discuții de omul său de încredere, Vladimir Andronachi.

Din secvența video aflăm că la discuții a participat și cipriotul Christos Konstantinou, cunoscut deja opiniei publice ca persoana care a administrat mai multe companii off-shore ale lui Plahotniuc și Andronachi. Cetățeanul cipriot asigura incorporarea companiilor off-shore, definitivarea în interesul acestora a mai multor tranzacții de spălări de bani, camuflarea calității de beneficiari efectivi ai mijloacelor bănești sustrase din sistemul bancal al R. Moldova, întreprinderii „Metalferos”, întreprinderi din sectorul energetic, companii de asigurări, etc.

Din înregistrarea video devine clar faptul implementării de către Veaceslav Platon și Vladimir Andronachi a unui mecanism dubios de vânzare a activelor menționate mai sus, elaborat în scopul evaziunii fiscale prin fixarea unui preț oficial de vânzare semnificativ redus, restul sumei urmând să fie achitate eventual în bani cash sau prin transferuri în jurisdicții off-shore, cu camuflarea beneficiarilor de facto ai banilor.

Platon și Andronachi mai menționează că activele respective, inclusiv cele 28% din acțiunile BC „Victoriabank”, care au fost procurate la pachet în 2011 de către raiderul nr. 1 din spațiul CSI (Platon) sunt„ toxice” și că inițial au fost furate prin atac raider de la Victor și Viorel Țopa. Aceștia discută și despre compania Sisteme Informaționale Integrate (fost acționar al Băncii de Economii), companie era controlată de către Plahotniuc, vândută la fel lui Platon, care la rândul său a vândut-o lui Ilan Șor.

Mai mult, cei doi discută detaliile tranzacției, iar cipriotul Christos Konstantinou le înregistrează într-un laptop, fiind îndrumat de Andronachi.

Înregistrarea video expediată pe adresa redacției NordNews aduce noi probe precum că Platon, Andronachi, Plahotniuc și Șor tranzacționau și decideau soarta unor instituții bancare și de asigurări de importanță sistemică pentru R. Moldova.

Contactat telefonic, Veaceslav Platon a negat acuzațiile aduse și a declarat pentru jurnaliștii NordNews că în spatele acestor falsuri ar sta fostul șef al Procuraturii Anticorupție înalți demnitari.

„Acest video nu putea fi sustras din careva calculatoare, pentru că în general calculatoarele de la așa zisa “fermă” n-au fost sustrase. Un alt moment, eu n-am văzut nici o “fermă” de trolli, iarăși un fals. Dacă a fost, vă rog să mi-o arătați. Unde ați văzut-o? Eu personal am văzut niște lucrători și gata. […] Referitor la Adronachi vă pot spune doar că acesta acționa în interesul și la comanda lui Plahotniuc”, a declarat Veaceslav Platon.

#furtul miliardului #video #Platon

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.