VIDEO din 2014! Momentul în care Platon și oamenii lui Plahotniuc planifică furtul miliardului

Vladimir Andronachi, omul de încredere al fugarului Vladimir Plahotniuc, ar putea fi implicat în furtul miliardului. Cel puțin asta reiese dintr-un material video trimis pe un suport electronic pe adresa redacției NordNews.MD. Cei care au expediat plicul cu informații susțin că proba video a fost ridicată din calculatorul personal al lui Veaceslav Platon, din oficiul secret al acestuia, și anume din imobilul cu trei nivele de pe strada P. Boțu din cartierul Malina Mică din Chișinău, acolo unde recent SIS-ul a deconspirat „ferma” de trolli utilizați în campania electorală.

Această înregistrare video, care a mai fost publicată anterior, în iulie 2017 pe portalul dailymotion.com, prezintă negocierile între Veaceslav Platon și Vladimir Andronachi, din anul 2014, care ar fi avut loc la Kiev. Acum patru ani, aceste probe video au fost trecute cu vederea de mass-media națională, dar și de procurori.

Din video reiese că Vladimir Andronachi ar fi fost implicat în tranzacția de vânzare-cumpărare, de la sfârșitul anului 2014, a acțiunilor BC „Victoriabank”, dar și alte companii. Acest important a fost unul important în schema fraudei bancare de la Banca de Economii, Banca Socială, dar și Unibank, care în prezent este examinată de procurori.

Potrivit datelor, cumpăratorul de facto al acestor active a fost nimeni altul decât Vladimir Plahotniuc, iar mijloacele bănești achitate de circa 70 de milioane de dolari americani, au fost sustrase de la „Banca de Economii” prin contractarea unor credite neperformante cu implicarea unui grup de companii controlate de Ilan Șor: SRL „Provolirom”, SRL „Caritas Group”, „SRl Dracard” și SRL „Voximar”.

În cadrul discuțiilor purtate de Andronachi și Platon observăm că cel din urmă stabilește detaliile de vânzare a acțiunilor BC „Victoriabank”, CIA „ASITO”, SA „Alliance Insurance Grup” (fosta „Victoria Asigurări”), SRL „Alfa-Engineering”, SRL „Hotelul Național” către Vladimir Plahotniuc, acesta fiind reprezentat de la discuții de omul său de încredere, Vladimir Andronachi.

Din secvența video aflăm că la discuții a participat și cipriotul Christos Konstantinou, cunoscut deja opiniei publice ca persoana care a administrat mai multe companii off-shore ale lui Plahotniuc și Andronachi. Cetățeanul cipriot asigura incorporarea companiilor off-shore, definitivarea în interesul acestora a mai multor tranzacții de spălări de bani, camuflarea calității de beneficiari efectivi ai mijloacelor bănești sustrase din sistemul bancal al R. Moldova, întreprinderii „Metalferos”, întreprinderi din sectorul energetic, companii de asigurări, etc.

Din înregistrarea video devine clar faptul implementării de către Veaceslav Platon și Vladimir Andronachi a unui mecanism dubios de vânzare a activelor menționate mai sus, elaborat în scopul evaziunii fiscale prin fixarea unui preț oficial de vânzare semnificativ redus, restul sumei urmând să fie achitate eventual în bani cash sau prin transferuri în jurisdicții off-shore, cu camuflarea beneficiarilor de facto ai banilor.

Platon și Andronachi mai menționează că activele respective, inclusiv cele 28% din acțiunile BC „Victoriabank”, care au fost procurate la pachet în 2011 de către raiderul nr. 1 din spațiul CSI (Platon) sunt„ toxice” și că inițial au fost furate prin atac raider de la Victor și Viorel Țopa. Aceștia discută și despre compania Sisteme Informaționale Integrate (fost acționar al Băncii de Economii), companie era controlată de către Plahotniuc, vândută la fel lui Platon, care la rândul său a vândut-o lui Ilan Șor.

Mai mult, cei doi discută detaliile tranzacției, iar cipriotul Christos Konstantinou le înregistrează într-un laptop, fiind îndrumat de Andronachi.

Înregistrarea video expediată pe adresa redacției NordNews aduce noi probe precum că Platon, Andronachi, Plahotniuc și Șor tranzacționau și decideau soarta unor instituții bancare și de asigurări de importanță sistemică pentru R. Moldova.

Contactat telefonic, Veaceslav Platon a negat acuzațiile aduse și a declarat pentru jurnaliștii NordNews că în spatele acestor falsuri ar sta fostul șef al Procuraturii Anticorupție înalți demnitari.

„Acest video nu putea fi sustras din careva calculatoare, pentru că în general calculatoarele de la așa zisa “fermă” n-au fost sustrase. Un alt moment, eu n-am văzut nici o “fermă” de trolli, iarăși un fals. Dacă a fost, vă rog să mi-o arătați. Unde ați văzut-o? Eu personal am văzut niște lucrători și gata. […] Referitor la Adronachi vă pot spune doar că acesta acționa în interesul și la comanda lui Plahotniuc”, a declarat Veaceslav Platon.

#furtul miliardului #video #Platon

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.