VIDEO din 2014! Momentul în care Platon și oamenii lui Plahotniuc planifică furtul miliardului

13 Aug. 2021, 10:49
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Aug. 2021, 10:49 // Actual //  bani.md

Vladimir Andronachi, omul de încredere al fugarului Vladimir Plahotniuc, ar putea fi implicat în furtul miliardului. Cel puțin asta reiese dintr-un material video trimis pe un suport electronic pe adresa redacției NordNews.MD. Cei care au expediat plicul cu informații susțin că proba video a fost ridicată din calculatorul personal al lui Veaceslav Platon, din oficiul secret al acestuia, și anume din imobilul cu trei nivele de pe strada P. Boțu din cartierul Malina Mică din Chișinău, acolo unde recent SIS-ul a deconspirat „ferma” de trolli utilizați în campania electorală.

Această înregistrare video, care a mai fost publicată anterior, în iulie 2017 pe portalul dailymotion.com, prezintă negocierile între Veaceslav Platon și Vladimir Andronachi, din anul 2014, care ar fi avut loc la Kiev. Acum patru ani, aceste probe video au fost trecute cu vederea de mass-media națională, dar și de procurori.

Din video reiese că Vladimir Andronachi ar fi fost implicat în tranzacția de vânzare-cumpărare, de la sfârșitul anului 2014, a acțiunilor BC „Victoriabank”, dar și alte companii. Acest important a fost unul important în schema fraudei bancare de la Banca de Economii, Banca Socială, dar și Unibank, care în prezent este examinată de procurori.

Potrivit datelor, cumpăratorul de facto al acestor active a fost nimeni altul decât Vladimir Plahotniuc, iar mijloacele bănești achitate de circa 70 de milioane de dolari americani, au fost sustrase de la „Banca de Economii” prin contractarea unor credite neperformante cu implicarea unui grup de companii controlate de Ilan Șor: SRL „Provolirom”, SRL „Caritas Group”, „SRl Dracard” și SRL „Voximar”.

În cadrul discuțiilor purtate de Andronachi și Platon observăm că cel din urmă stabilește detaliile de vânzare a acțiunilor BC „Victoriabank”, CIA „ASITO”, SA „Alliance Insurance Grup” (fosta „Victoria Asigurări”), SRL „Alfa-Engineering”, SRL „Hotelul Național” către Vladimir Plahotniuc, acesta fiind reprezentat de la discuții de omul său de încredere, Vladimir Andronachi.

Din secvența video aflăm că la discuții a participat și cipriotul Christos Konstantinou, cunoscut deja opiniei publice ca persoana care a administrat mai multe companii off-shore ale lui Plahotniuc și Andronachi. Cetățeanul cipriot asigura incorporarea companiilor off-shore, definitivarea în interesul acestora a mai multor tranzacții de spălări de bani, camuflarea calității de beneficiari efectivi ai mijloacelor bănești sustrase din sistemul bancal al R. Moldova, întreprinderii „Metalferos”, întreprinderi din sectorul energetic, companii de asigurări, etc.

Din înregistrarea video devine clar faptul implementării de către Veaceslav Platon și Vladimir Andronachi a unui mecanism dubios de vânzare a activelor menționate mai sus, elaborat în scopul evaziunii fiscale prin fixarea unui preț oficial de vânzare semnificativ redus, restul sumei urmând să fie achitate eventual în bani cash sau prin transferuri în jurisdicții off-shore, cu camuflarea beneficiarilor de facto ai banilor.

Platon și Andronachi mai menționează că activele respective, inclusiv cele 28% din acțiunile BC „Victoriabank”, care au fost procurate la pachet în 2011 de către raiderul nr. 1 din spațiul CSI (Platon) sunt„ toxice” și că inițial au fost furate prin atac raider de la Victor și Viorel Țopa. Aceștia discută și despre compania Sisteme Informaționale Integrate (fost acționar al Băncii de Economii), companie era controlată de către Plahotniuc, vândută la fel lui Platon, care la rândul său a vândut-o lui Ilan Șor.

Mai mult, cei doi discută detaliile tranzacției, iar cipriotul Christos Konstantinou le înregistrează într-un laptop, fiind îndrumat de Andronachi.

Înregistrarea video expediată pe adresa redacției NordNews aduce noi probe precum că Platon, Andronachi, Plahotniuc și Șor tranzacționau și decideau soarta unor instituții bancare și de asigurări de importanță sistemică pentru R. Moldova.

Contactat telefonic, Veaceslav Platon a negat acuzațiile aduse și a declarat pentru jurnaliștii NordNews că în spatele acestor falsuri ar sta fostul șef al Procuraturii Anticorupție înalți demnitari.

„Acest video nu putea fi sustras din careva calculatoare, pentru că în general calculatoarele de la așa zisa “fermă” n-au fost sustrase. Un alt moment, eu n-am văzut nici o “fermă” de trolli, iarăși un fals. Dacă a fost, vă rog să mi-o arătați. Unde ați văzut-o? Eu personal am văzut niște lucrători și gata. […] Referitor la Adronachi vă pot spune doar că acesta acționa în interesul și la comanda lui Plahotniuc”, a declarat Veaceslav Platon.

Realitatea Live

15 Ian. 2026, 09:50
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
15 Ian. 2026, 09:50 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

La finalul anului 2025, exporturile de porumb din Republica Moldova au reintrat pe o traiectorie de creștere, însă această revenire are mai degrabă un caracter tehnic, nu unul structural, arată analiza expertului în agricultură Iurie Rija.

În perioada iulie–decembrie 2025, Moldova a exportat 82.321 de tone de porumb, față de 41.769 de tone în aceeași perioadă a sezonului precedent, ceea ce înseamnă o dublare a volumelor după un an 2024–2025 extrem de slab. Cu toate acestea, nivelul rămâne mult sub potențialul istoric al sectorului: până în 2023, exporturile din această perioadă se situau, de regulă, între 250 și 300 de mii de tone, iar volumul actual reprezintă doar circa o treime din normal.

Unul dintre factorii care limitează oferta îl constituie recolta modestă. În nordul țării, o parte din porumb se află încă pe câmp, ceea ce confirmă că baza fizică a exporturilor este fragilă, în pofida creșterii față de anul trecut.

Pe partea de prețuri, semnalul este la fel de nuanțat. Prețul mediu de export în iulie–decembrie 2025 a fost de 3,96 lei/kg, ușor sub nivelul de 4,00 lei/kg din aceeași perioadă a anului 2024 și cu circa 10% mai mic decât în 2021, când media era de 4,42 lei/kg. Presiunea vine din recoltele mari din țările vecine și din Uniunea Europeană, care împing prețurile în jos la nivel regional și global.

În termeni valorici, exporturile de porumb au adus în prima jumătate a sezonului 2025–2026 325,6 milioane de lei, de aproape două ori mai mult decât în 2024 (167,1 milioane lei). Totuși, această sumă reprezintă doar 15% din nivelul din 2021, când porumbul genera circa 2,21 miliarde de lei, evidențiind un decalaj profund față de anii de vârf.

Această evoluție contrastează puternic cu performanța oleaginoaselor. În sezonul curent, floarea-soarelui și rapița au devenit principalele motoare valorice ale exporturilor agricole, în timp ce cerealele, în special grâul și porumbul, au pierdut teren.

Luna decembrie 2025 marchează practic debutul activ al sezonului comercial pentru porumb. În această lună au fost exportate 31.771 de tone, cu 66% mai mult decât în noiembrie (19.153 tone), semn că piața a ieșit din stagnarea tipică toamnei. Prețul mediu a fost de 3,80 lei/kg, aproape identic cu cel din noiembrie, dar ușor sub nivelurile din 2024.

Piața este dominată de un număr redus de jucători. RUSAGRO-PRIM SRL a fost liderul exporturilor în iulie–decembrie 2025, cu 33.723 de tone, adică 41% din totalul național. Împreună cu GLOBAL FARMING INTERNATIONAL, primele două companii au realizat circa 55% din exporturile de porumb ale Moldovei, ceea ce indică un grad ridicat de concentrare a pieței.

În ceea ce privește destinațiile, structura exporturilor s-a schimbat vizibil. Grecia a devenit principala piață, cu 21.605 tone la un preț mediu de 3,75 lei/kg, urmată de Turcia cu 17.373 tone la un preț mai ridicat, de 4,18 lei/kg, și Libanul cu 11.362 tone la 4,11 lei/kg. România, până recent principala destinație, a coborât pe locurile următoare, cu 9.982 tone la 3,76 lei/kg, ceea ce semnalează o schimbare structurală în fluxurile comerciale.

Per ansamblu, prima jumătate a sezonului 2025–2026 arată o ieșire din minimele istorice, dar și o menținere sub capacitatea tradițională a sectorului. Prețurile sunt stabile, însă insuficiente pentru a readuce confortul economic al fermierilor. Evoluția celei de-a doua jumătăți a sezonului va depinde decisiv de finalizarea recoltării și de condițiile de piață din regiune, iar porumbul rămâne una dintre culturile cele mai expuse presiunilor externe.