VIDEO Fluidizarea traficului de camioane la vamă: România suplimentează numărul angajaților sanitar-veterinari la vămi

La hotarul cu Republica Moldova vor fi suplimentate șapte posturi sanitar-veterinare române. Miniștrii de peste Prut au decis joi să mărească numărul angajaților care efectuează controale la vămi.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului de la București, Dan Cărbunaru, a anunțat că măsura va fi implementată la 25 de puncte de control de la hotarul cu Republica Moldova (două posturi la Albița, patru la Costești-Stânca și unul la Galați), Ucraina și Serbia. Potrivit lui Cărbunaru, necesitatea suplimentării numărului de angajați a survenit din cauza rândurilor care se atestă la vămi, în special după izbucnirea războiului din Ucraina. Șoferii spun că petrec chiar și cinci zile pentru a ajunge să treacă verificările.

„Aceste posturi sunt necesare efectuării activităților de control oficial, pentru a gestiona în mod corespunzător volumul mare de activitate la frontieră, ca urmare a crizei din Ucraina”, a declarat purtătorul de cuvânt al Executivului român.

Șoferii camioanelor care transportă marfă se confruntă de mai mult timp cu faptul că trebuie să aștepte ore în șir la vamă, însă problema s-a intensificat după izbucnirea războiului din Ucraina. Anterior timpul estimat pentru controale era de circa 48 de ore, însă după izbucnirea războiului din Ucraina a ajuns la 4-5 zile.

Igor Talmazan, șeful Serviciului Vamal al Republicii Moldova, consideră că rezolvarea problemei ar fi crearea punctelor comune de vămuire. Conform lui, asemenea măsuri trebuie implementate după ce Uniunea Europeană va oferi undă verde acestui proces. Omologul său român, Claudiu Ardeleanu, susține că problema infrastructurii nu poate fi rezolvată peste noapte, însă Bucureștiul a propus mai multe măsuri pentru fluidizarea traficului.

Între timp, Natalia Gavrilița afirmă că a discutat șeful Executivului României, Nicolae Ciucă. Până la soluționarea problemei, ea propune să fie utilizate centrele de triere a refugiați lor, amplasate la hotar, pentru a ajuta șoferii.

Anterior, transportatorii au adresat conducerii Republicii Moldova o scrisoare prin intermediul căreia cereau identificarea de către Chișinău și București a soluțiilor.

#camioane la vama #Dan Carbunaru #trafic

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.