VIDEO Fluidizarea traficului de camioane la vamă: România suplimentează numărul angajaților sanitar-veterinari la vămi

La hotarul cu Republica Moldova vor fi suplimentate șapte posturi sanitar-veterinare române. Miniștrii de peste Prut au decis joi să mărească numărul angajaților care efectuează controale la vămi.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului de la București, Dan Cărbunaru, a anunțat că măsura va fi implementată la 25 de puncte de control de la hotarul cu Republica Moldova (două posturi la Albița, patru la Costești-Stânca și unul la Galați), Ucraina și Serbia. Potrivit lui Cărbunaru, necesitatea suplimentării numărului de angajați a survenit din cauza rândurilor care se atestă la vămi, în special după izbucnirea războiului din Ucraina. Șoferii spun că petrec chiar și cinci zile pentru a ajunge să treacă verificările.

„Aceste posturi sunt necesare efectuării activităților de control oficial, pentru a gestiona în mod corespunzător volumul mare de activitate la frontieră, ca urmare a crizei din Ucraina”, a declarat purtătorul de cuvânt al Executivului român.

Șoferii camioanelor care transportă marfă se confruntă de mai mult timp cu faptul că trebuie să aștepte ore în șir la vamă, însă problema s-a intensificat după izbucnirea războiului din Ucraina. Anterior timpul estimat pentru controale era de circa 48 de ore, însă după izbucnirea războiului din Ucraina a ajuns la 4-5 zile.

Igor Talmazan, șeful Serviciului Vamal al Republicii Moldova, consideră că rezolvarea problemei ar fi crearea punctelor comune de vămuire. Conform lui, asemenea măsuri trebuie implementate după ce Uniunea Europeană va oferi undă verde acestui proces. Omologul său român, Claudiu Ardeleanu, susține că problema infrastructurii nu poate fi rezolvată peste noapte, însă Bucureștiul a propus mai multe măsuri pentru fluidizarea traficului.

Între timp, Natalia Gavrilița afirmă că a discutat șeful Executivului României, Nicolae Ciucă. Până la soluționarea problemei, ea propune să fie utilizate centrele de triere a refugiați lor, amplasate la hotar, pentru a ajuta șoferii.

Anterior, transportatorii au adresat conducerii Republicii Moldova o scrisoare prin intermediul căreia cereau identificarea de către Chișinău și București a soluțiilor.

#camioane la vama #Dan Carbunaru #trafic

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.