(VIDEO/FOTO) Ce le-au urat moldovenilor la 30 de ani de independență Sandu, Iohannis, Zelenski și Duda

27 Aug. 2021, 15:49
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
27 Aug. 2021, 15:49 // Actual //  MD Bani

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, cel al României, Klaus Iohannis, al Poloniei, Andrzej Duda, și cel al Ucrainei, Vladimir Zelenski, au susținut o conferință de presă comună în care șefa statului nostru le-a mulțumit omologilor pentru prezența la manifestațiile dedicate celor 30 de ani de independență ai Republicii Moldova, scrie Realitatea.md.

Maia Sandu le-a mulțumit și și-a exprimat gratitudine pentru acceptul de a fi alături de poporul moldovenesc la evenimentele dedicate Zilei Independenței.

„Vă mulțumesc dragi prieteni ai Republicii Moldova că astăzi ați ales să ne fiți alături. Succesul Republicii Moldova ca țară depinde în mare măsură de relațiile cu partenerii internaționali, cu țările vecine și celelalte state ale lumii. Nu există o țară independență și prosperă fără prieteni buni și parteneri credibili. Prezența colegilor și prietenilor mei astăzi la Chișinău e o dovadă în plus că în acești 30 de ani am reușit să construim lucruri frumoase. Aceste prietenii și parteneriate aduc beneficii directe cetățenilor. Sprijinul de la București, Varșovia sau Kiev, ne ajută enorm. Moldova are prieteni adevărați. Ea are parteneri regionali de încredere și își dorește o implicare mai activă la nivel regional și global”, a fost mesajul Maiei Sandu.

La rândul său, președintele României a venit cu un mesaj atât pentru Maia Sandu, cât și poporul țării noastre, care astăzi marchează 30 de ani de independență.

„Mă aflu la Chișinău astăzi și pentru a reconfirma angajamentul ferm și amplu al României în sprijinul proceselor de reforme și de integrare europeană asumate de autoritățile din Republica Moldova. Sunt deosebit de bucuros să revin la Chișinău în acest moment de sărbătoare, la aniversarea a 30 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Tot astăzi sărbătorim și 30 de ani de la stabilirea relațiilor noastre diplomatice, România fiind primul stat din lume care a recunoscut independența Republicii Moldova. De altfel, România și Republica Moldova sunt unite printr-o legătură extrem de trainică – comunitatea de limbă, cultură și istorie. Felicit cetățenii Republicii Moldova pentru maturitatea, responsabilitatea și spiritul democratic demonstrate. Nu poate decât să ne bucure că societatea din Republica Moldova a optat cu atâta fermitate pentru înscrierea pe un parcurs pro-reformă și european ireversibil și că oferă un exemplu demn de urmat întregii regiuni. Am încredere deplină că eforturile depuse de doamna Președinte Maia Sandu, de doamna prim-ministra Gavrilița și de Guvernul Republicii Moldova își vor arăta roadele, în beneficiul tuturor cetățenilor Republicii Moldova”, a transmis Iohannes.

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, aflat pentru prima dată la Chișinău, în calitatea sa de șef al statului a felicitat cetățenii cu cei 30 de ani de independență și i-a mulțumit Maiei Sandu pentru invitație și participarea acesteia în cadrul summitul „Platforma Crimeea” din 23 august.

„Felicitări pentru țara voastră frumoasă, poporul frumos al Republicii Moldova. Cei 30 de ani de Independență se sărbătoresc în condiții deloc ușoare, în sensul securității. Doresc rezistență și putere. Fie ca independența să dureze mii de ani – pe terenul dumneavoastră să domine prosperitatea și liniștea. Dezvoltarea nu poate fi asigurată fără securitate și stabilitate. Ne-am întâlnit astăzi într-o companie de prieteni și parteneri, care ne-a permis să discutăm despre aspecte ce țin de securitate și interacțiune. Mulțumesc pentru inițiativa „Platforma Crimeea”! Apreciem participarea la summit-ul de inaugurare a președintelui Poloniei, președintei Moldovei, precum și prim-ministrul României”, a spus Vladimir Zelenski.

Și președintele Poloniei, care se află în țara noastră de ieri, 26 august, a venit cu un mesaj aparte pentru moldoveni, la celebrarea celor 30 de ani de independență, reafirmând sprijinul pentru țara noastră, în vederea reformării statului, pentru apropierea mai rapidă față de Uniune Europeană.

„Sincere felicitări cetățenilor acestei țări. Astăzi, aici cu ceilalți trei președinți de țară am discutat despre Parteneriatul Estic, dar și despre inițiativa regională a celor Trei Mări. Cele trei state, Republica Moldova, Ucraina și Georgia sunt cele mai apropiate state din această parte a Europei și vom face tot pasibilul ca Republica Moldova să se poată alătura Uniunii Europene cât mai repede”, a menționat președintele polonez.

Precizăm că, la evenimentele dedicate celor 30 de ani de la obținerea independenții Republicii Moldova, trei oaspeți, șefi de state, președintele României, Klaus Iohannis, al Ucrainei, Vladimir Zelenski, și cel al Poloniei, Andrzej Duda, au dat curs invitației Maiei Sandu și au participat la parada militară dedicată celor 30 de ani de independență a țării noastre.

18 Oct. 2026, 10:56
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
18 Oct. 2026, 10:56 // Actual //  Ursu Victor

Explozia investițiilor în inteligența artificială riscă să pună capăt erei banilor ieftini. Băncile centrale ale marilor economii avertizează că sutele de miliarde investite în centre de date, cipuri și infrastructură energetică alimentează inflația și împing în sus costurile împrumuturilor, înainte ca noile tehnologii să înceapă să genereze câștigurile de productivitate promise. Europa ar putea fi printre cele mai afectate regiuni, fiind nevoită să suporte dobânzi mai mari fără să beneficieze pe deplin de investițiile în inteligența artificială, relatează Reuters.

Avertismentele au fost lansate la reuniunile anuale ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale, desfășurate la Bangkok, unde reprezentanții celor mai importante bănci centrale au discutat despre transformările economice provocate de dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale.

Președintele Rezervei Federale americane, Kevin Warsh, a declarat că investițiile masive în AI reprezintă un șoc economic, deoarece stimulează cererea de capital și resurse cu mult înainte ca tehnologia să contribuie la creșterea producției.

„Dacă ești reprezentantul unei bănci centrale, trebuie să înțelegi că acesta este un șoc. Este evident că va afecta cererea din economie înainte de a influența oferta”, a declarat Warsh.

Șeful Fed a subliniat că Statele Unite beneficiază deja de un val puternic de investiții, însă perioada de tranziție ar putea fi extrem de turbulentă, deoarece investitorii și companiile încă nu știu cine vor fi câștigătorii revoluției tehnologice.

Fenomenul marchează o schimbare radicală față de perioada de după criza financiară din 2008, când băncile centrale se confruntau cu economisire excesivă, inflație scăzută și necesitatea stimulării economiei prin dobânzi apropiate de zero. Acum, problema începe să fie exact inversă: prea mulți investitori concurează pentru resurse financiare limitate.

„În lume se duce o luptă pentru bani. Investițiile în inteligența artificială reprezintă unul dintre factorii principali care majorează costul capitalului”, a declarat Martins Kazaks, membru al Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene.

Presiunea asupra piețelor financiare este amplificată de împrumuturile masive contractate de guvernele din Statele Unite, Japonia și Germania pentru apărare, industrie și infrastructură energetică. Astfel, companiile tehnologice și statele ajung să concureze pentru aceiași bani, ceea ce contribuie la creșterea dobânzilor.

Pentru băncile centrale, această situație ridică o problemă structurală. Așa-numita rată neutră a dobânzii, nivelul la care politica monetară nu stimulează și nici nu frânează economia, ar putea crește. Cu alte cuvinte, dobânzi considerate anterior ridicate ar putea deveni noua normalitate.

„Este posibil ca, în medie, ratele dobânzilor să fie puțin mai mari”, a declarat economistul-șef al Băncii Angliei, Huw Pill.

Banca Japoniei a identificat deja cererea generată de inteligența artificială drept unul dintre factorii care au contribuit la recentele majorări ale dobânzilor. Economiștii anticipează o nouă creștere a ratei de politică monetară în Marea Britanie la ședința din 5 noiembrie, în timp ce piețele financiare iau în calcul noi majorări ale dobânzilor de către Fed și BCE în decembrie.

Rezerva Federală și Banca Centrală Europeană au majorat deja dobânzile în septembrie, ca răspuns la persistența presiunilor inflaționiste.

Perspectiva unor împrumuturi permanent mai scumpe reprezintă o amenințare pentru guvernele care au acumulat datorii publice uriașe în perioada dobânzilor aproape de zero. Randamentele obligațiunilor guvernamentale au crescut puternic pe piețele internaționale, unele atingând niveluri nemaiîntâlnite de dinaintea crizei financiare globale.

Situația este deosebit de dificilă pentru zona euro, unde țările cu datorii publice ridicate sunt expuse unor costuri tot mai mari de finanțare. Franța este considerată una dintre cele mai vulnerabile economii europene.

Paradoxal, Europa riscă să suporte o mare parte din costurile revoluției inteligenței artificiale, fără să încaseze și beneficiile economice corespunzătoare. Cea mai mare parte a investițiilor este concentrată în Statele Unite și, într-o măsură mai mică, în Japonia și alte economii asiatice. În Europa, companii precum ASML și Siemens se numără printre puținii beneficiari evidenți ai acestui val investițional.

În același timp, Uniunea Europeană se confruntă cu majorarea prețurilor la energie, alimentată de conflictele din Iran și Ucraina, ceea ce amplifică inflația și pune presiune suplimentară asupra finanțelor publice.

„Există circumstanțe speciale care fac ca unele țări să sufere mai mult, iar Franța este un exemplu elocvent”, a declarat președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, în cadrul unui eveniment organizat de CNN la Bangkok.

Oficialul a subliniat că soluțiile pentru problemele financiare ale Franței trebuie căutate în primul rând la nivel național, prin ajustarea politicii fiscale.
Separat, Lagarde a avertizat că turbulențele de pe piața obligațiunilor înăspresc deja condițiile de finanțare din zona euro, ceea ce ar putea frâna creșterea economică și, în timp, tempera inflația.