(VIDEO/FOTO) Ce le-au urat moldovenilor la 30 de ani de independență Sandu, Iohannis, Zelenski și Duda

27 Aug. 2021, 15:49
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
27 Aug. 2021, 15:49 // Actual //  MD Bani

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, cel al României, Klaus Iohannis, al Poloniei, Andrzej Duda, și cel al Ucrainei, Vladimir Zelenski, au susținut o conferință de presă comună în care șefa statului nostru le-a mulțumit omologilor pentru prezența la manifestațiile dedicate celor 30 de ani de independență ai Republicii Moldova, scrie Realitatea.md.

Maia Sandu le-a mulțumit și și-a exprimat gratitudine pentru acceptul de a fi alături de poporul moldovenesc la evenimentele dedicate Zilei Independenței.

„Vă mulțumesc dragi prieteni ai Republicii Moldova că astăzi ați ales să ne fiți alături. Succesul Republicii Moldova ca țară depinde în mare măsură de relațiile cu partenerii internaționali, cu țările vecine și celelalte state ale lumii. Nu există o țară independență și prosperă fără prieteni buni și parteneri credibili. Prezența colegilor și prietenilor mei astăzi la Chișinău e o dovadă în plus că în acești 30 de ani am reușit să construim lucruri frumoase. Aceste prietenii și parteneriate aduc beneficii directe cetățenilor. Sprijinul de la București, Varșovia sau Kiev, ne ajută enorm. Moldova are prieteni adevărați. Ea are parteneri regionali de încredere și își dorește o implicare mai activă la nivel regional și global”, a fost mesajul Maiei Sandu.

La rândul său, președintele României a venit cu un mesaj atât pentru Maia Sandu, cât și poporul țării noastre, care astăzi marchează 30 de ani de independență.

„Mă aflu la Chișinău astăzi și pentru a reconfirma angajamentul ferm și amplu al României în sprijinul proceselor de reforme și de integrare europeană asumate de autoritățile din Republica Moldova. Sunt deosebit de bucuros să revin la Chișinău în acest moment de sărbătoare, la aniversarea a 30 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Tot astăzi sărbătorim și 30 de ani de la stabilirea relațiilor noastre diplomatice, România fiind primul stat din lume care a recunoscut independența Republicii Moldova. De altfel, România și Republica Moldova sunt unite printr-o legătură extrem de trainică – comunitatea de limbă, cultură și istorie. Felicit cetățenii Republicii Moldova pentru maturitatea, responsabilitatea și spiritul democratic demonstrate. Nu poate decât să ne bucure că societatea din Republica Moldova a optat cu atâta fermitate pentru înscrierea pe un parcurs pro-reformă și european ireversibil și că oferă un exemplu demn de urmat întregii regiuni. Am încredere deplină că eforturile depuse de doamna Președinte Maia Sandu, de doamna prim-ministra Gavrilița și de Guvernul Republicii Moldova își vor arăta roadele, în beneficiul tuturor cetățenilor Republicii Moldova”, a transmis Iohannes.

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, aflat pentru prima dată la Chișinău, în calitatea sa de șef al statului a felicitat cetățenii cu cei 30 de ani de independență și i-a mulțumit Maiei Sandu pentru invitație și participarea acesteia în cadrul summitul „Platforma Crimeea” din 23 august.

„Felicitări pentru țara voastră frumoasă, poporul frumos al Republicii Moldova. Cei 30 de ani de Independență se sărbătoresc în condiții deloc ușoare, în sensul securității. Doresc rezistență și putere. Fie ca independența să dureze mii de ani – pe terenul dumneavoastră să domine prosperitatea și liniștea. Dezvoltarea nu poate fi asigurată fără securitate și stabilitate. Ne-am întâlnit astăzi într-o companie de prieteni și parteneri, care ne-a permis să discutăm despre aspecte ce țin de securitate și interacțiune. Mulțumesc pentru inițiativa „Platforma Crimeea”! Apreciem participarea la summit-ul de inaugurare a președintelui Poloniei, președintei Moldovei, precum și prim-ministrul României”, a spus Vladimir Zelenski.

Și președintele Poloniei, care se află în țara noastră de ieri, 26 august, a venit cu un mesaj aparte pentru moldoveni, la celebrarea celor 30 de ani de independență, reafirmând sprijinul pentru țara noastră, în vederea reformării statului, pentru apropierea mai rapidă față de Uniune Europeană.

„Sincere felicitări cetățenilor acestei țări. Astăzi, aici cu ceilalți trei președinți de țară am discutat despre Parteneriatul Estic, dar și despre inițiativa regională a celor Trei Mări. Cele trei state, Republica Moldova, Ucraina și Georgia sunt cele mai apropiate state din această parte a Europei și vom face tot pasibilul ca Republica Moldova să se poată alătura Uniunii Europene cât mai repede”, a menționat președintele polonez.

Precizăm că, la evenimentele dedicate celor 30 de ani de la obținerea independenții Republicii Moldova, trei oaspeți, șefi de state, președintele României, Klaus Iohannis, al Ucrainei, Vladimir Zelenski, și cel al Poloniei, Andrzej Duda, au dat curs invitației Maiei Sandu și au participat la parada militară dedicată celor 30 de ani de independență a țării noastre.

05 Sept. 2026, 15:12
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:12 // Actual //  Ursu Victor

Atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene readuc în prim-plan rutele terestre alternative pentru exportul cerealelor. Economistul Iurie Rija constată că fluxurile se redistribuie spre două coridoare importante  prin Republica Moldova către portul Constanța și prin Polonia către porturile de la Marea Baltică. Deși mai costisitoare și utilizate mult sub capacitatea lor teoretică, aceste trasee funcționează drept supape logistice atunci când exporturile prin Marea Neagră sunt puse sub presiune.

Potrivit analizei economistului, în perioada 17 august – 5 septembrie 2026, pe ruta feroviară Volcinețk – Bălți – Ungheni au circulat aproximativ 500 de vagoane pentru transportul cerealelor, încărcate cu grâu, orz și rapiță și având ca destinație finală portul românesc Constanța.

Ritmul a fost de aproximativ 15-20 de vagoane pe zi, iar garniturile au circulat predominant noaptea. Rija consideră că acest lucru poate indica o gestionare a traficului menită să reducă aglomerarea liniilor în timpul zilei și să eficientizeze trecerea prin punctele de frontieră.

Vagoanele utilizate sunt în mare parte de tip sovietic, modelele 11-739 și 19-752, cu o capacitate nominală de circa 70 de tone. În practică, acestea sunt încărcate cu aproximativ 68-70 de tone de cereale fiecare.

La ritmul actual, fluxul ar echivala cu aproximativ 35.000 de tone pe lună. Volumul este redus în raport cu capacitatea teoretică de 500.000-800.000 de tone lunar atribuită întregului coridor moldovenesc, însă economistul atrage atenția că datele analizate se referă doar la ruta Volcinețk – Bălți – Ungheni.

Un alt indicator urmărit de Rija este întoarcerea vagoanelor goale. La 4 septembrie, pentru luna în curs fuseseră returnate 50 de vagoane, echivalentul unui ritm de aproximativ 12-13 unități pe zi. Potrivit economistului, apropierea dintre ritmul de retur și cel al vagoanelor încărcate sugerează că traseul funcționează relativ echilibrat, fără acumulări importante de material rulant.

În paralel, Ucraina își intensifică din nou transporturile feroviare spre Polonia și porturile Gdańsk, Gdynia, Szczecin și Świnoujście. Reactivarea coridorului baltic vine, potrivit analizei, pe fondul atacurilor rusești repetate asupra infrastructurii portuare din zona Odesei.

Datele Ukrzaliznytsia citate de Rija indică o creștere a fluxului de la aproximativ 14 vagoane pe zi în urmă cu o lună la circa 50 în prezent. Aceasta ar însemna aproximativ 3.200 de tone de cereale transportate zilnic prin cele patru puncte feroviare de trecere a frontierei dintre Ucraina și Polonia.

În primele șapte luni ale anului 2026, prin această frontieră ar fi trecut aproximativ 525.000 de tone de cereale, mult sub volumele de până la 500.000 de tone lunar înregistrate în perioada 2022-2023. Potrivit calculelor prezentate de economist, ar exista astfel o rezervă teoretică de capacitate de aproximativ 425.000 de tone pe lună.

Principalul dezavantaj al rutei poloneze rămâne însă prețul. Rija estimează costurile logistice la 90-110 euro pentru o tonă, față de aproximativ 25-30 de dolari pe tonă în cazul transportului maritim direct prin porturile din regiunea Odesa. Diferența explică de ce traseul prin Polonia funcționează mai degrabă ca o rută de rezervă decât ca o alternativă permanentă la Marea Neagră.

Economistul mai arată că autoritățile ucrainene insistă că cerealele transportate prin Polonia se află în tranzit, având drept destinații finale piețe terțe precum Algeria, Indonezia sau Coreea de Sud. Precizarea este importantă în contextul tensiunilor anterioare dintre Ucraina și agricultorii polonezi privind impactul cerealelor ucrainene asupra pieței locale.

În opinia lui Iurie Rija, situația confirmă mecanismul logistic dezvoltat de Ucraina în timpul războiului: atunci când infrastructura portuară de la Marea Neagră devine vulnerabilă, o parte a fluxurilor este redirecționată către coridoarele terestre – prin Polonia către Marea Baltică și prin Republica Moldova către Dunăre și Constanța.

Astfel, chiar dacă volumele transportate pe aceste trasee sunt deocamdată mult sub capacitățile maxime și costurile sunt mai ridicate, menținerea lor operațională îi oferă Ucrainei alternative pentru exporturile agricole în cazul perturbării rutelor maritime.