(VIDEO/FOTO) Ce le-au urat moldovenilor la 30 de ani de independență Sandu, Iohannis, Zelenski și Duda

27 Aug. 2021, 15:49
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
27 Aug. 2021, 15:49 // Actual //  MD Bani

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, cel al României, Klaus Iohannis, al Poloniei, Andrzej Duda, și cel al Ucrainei, Vladimir Zelenski, au susținut o conferință de presă comună în care șefa statului nostru le-a mulțumit omologilor pentru prezența la manifestațiile dedicate celor 30 de ani de independență ai Republicii Moldova, scrie Realitatea.md.

Maia Sandu le-a mulțumit și și-a exprimat gratitudine pentru acceptul de a fi alături de poporul moldovenesc la evenimentele dedicate Zilei Independenței.

„Vă mulțumesc dragi prieteni ai Republicii Moldova că astăzi ați ales să ne fiți alături. Succesul Republicii Moldova ca țară depinde în mare măsură de relațiile cu partenerii internaționali, cu țările vecine și celelalte state ale lumii. Nu există o țară independență și prosperă fără prieteni buni și parteneri credibili. Prezența colegilor și prietenilor mei astăzi la Chișinău e o dovadă în plus că în acești 30 de ani am reușit să construim lucruri frumoase. Aceste prietenii și parteneriate aduc beneficii directe cetățenilor. Sprijinul de la București, Varșovia sau Kiev, ne ajută enorm. Moldova are prieteni adevărați. Ea are parteneri regionali de încredere și își dorește o implicare mai activă la nivel regional și global”, a fost mesajul Maiei Sandu.

La rândul său, președintele României a venit cu un mesaj atât pentru Maia Sandu, cât și poporul țării noastre, care astăzi marchează 30 de ani de independență.

„Mă aflu la Chișinău astăzi și pentru a reconfirma angajamentul ferm și amplu al României în sprijinul proceselor de reforme și de integrare europeană asumate de autoritățile din Republica Moldova. Sunt deosebit de bucuros să revin la Chișinău în acest moment de sărbătoare, la aniversarea a 30 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Tot astăzi sărbătorim și 30 de ani de la stabilirea relațiilor noastre diplomatice, România fiind primul stat din lume care a recunoscut independența Republicii Moldova. De altfel, România și Republica Moldova sunt unite printr-o legătură extrem de trainică – comunitatea de limbă, cultură și istorie. Felicit cetățenii Republicii Moldova pentru maturitatea, responsabilitatea și spiritul democratic demonstrate. Nu poate decât să ne bucure că societatea din Republica Moldova a optat cu atâta fermitate pentru înscrierea pe un parcurs pro-reformă și european ireversibil și că oferă un exemplu demn de urmat întregii regiuni. Am încredere deplină că eforturile depuse de doamna Președinte Maia Sandu, de doamna prim-ministra Gavrilița și de Guvernul Republicii Moldova își vor arăta roadele, în beneficiul tuturor cetățenilor Republicii Moldova”, a transmis Iohannes.

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, aflat pentru prima dată la Chișinău, în calitatea sa de șef al statului a felicitat cetățenii cu cei 30 de ani de independență și i-a mulțumit Maiei Sandu pentru invitație și participarea acesteia în cadrul summitul „Platforma Crimeea” din 23 august.

„Felicitări pentru țara voastră frumoasă, poporul frumos al Republicii Moldova. Cei 30 de ani de Independență se sărbătoresc în condiții deloc ușoare, în sensul securității. Doresc rezistență și putere. Fie ca independența să dureze mii de ani – pe terenul dumneavoastră să domine prosperitatea și liniștea. Dezvoltarea nu poate fi asigurată fără securitate și stabilitate. Ne-am întâlnit astăzi într-o companie de prieteni și parteneri, care ne-a permis să discutăm despre aspecte ce țin de securitate și interacțiune. Mulțumesc pentru inițiativa „Platforma Crimeea”! Apreciem participarea la summit-ul de inaugurare a președintelui Poloniei, președintei Moldovei, precum și prim-ministrul României”, a spus Vladimir Zelenski.

Și președintele Poloniei, care se află în țara noastră de ieri, 26 august, a venit cu un mesaj aparte pentru moldoveni, la celebrarea celor 30 de ani de independență, reafirmând sprijinul pentru țara noastră, în vederea reformării statului, pentru apropierea mai rapidă față de Uniune Europeană.

„Sincere felicitări cetățenilor acestei țări. Astăzi, aici cu ceilalți trei președinți de țară am discutat despre Parteneriatul Estic, dar și despre inițiativa regională a celor Trei Mări. Cele trei state, Republica Moldova, Ucraina și Georgia sunt cele mai apropiate state din această parte a Europei și vom face tot pasibilul ca Republica Moldova să se poată alătura Uniunii Europene cât mai repede”, a menționat președintele polonez.

Precizăm că, la evenimentele dedicate celor 30 de ani de la obținerea independenții Republicii Moldova, trei oaspeți, șefi de state, președintele României, Klaus Iohannis, al Ucrainei, Vladimir Zelenski, și cel al Poloniei, Andrzej Duda, au dat curs invitației Maiei Sandu și au participat la parada militară dedicată celor 30 de ani de independență a țării noastre.

17 Sept. 2026, 18:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 18:20 // Actual //  Grîu Tatiana

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.