VIDEO Istoria României în Uniunea Europeană şi cum a crescut nivelul de trai al vecinilor noştri

Cu o populație de peste 19 milioane de locuitori, România este țara din estul Europei cunoscută pentru legenda Contelui Dracula și satele transilvanene. Țara și-a început drumul către Uniunea Europeană la 1 februarie 1993, însă oficial, a depus cererea de aderare la Uniune în iunie 1995, iar în decembrie 1999, Consiliul European decidea deschiderea negocierilor de aderare cu România, alături de alte șase state.

Aderarea României la UE a avut loc la 1 ianuarie 2007. Această dată a fost propusă la summitul de la Salonic din 2003 și confirmată la Bruxelles pe 18 iunie 2004. Începând cu 31 martie 2024, România este stat membru al spațiului Schengen.

Integrarea României în structurile Uniunii au prezentat mai multe avantaje. Țara s-a integrat într-o piață în care mărfurile puteau și pot circula liber, iar oamenii pot călători în orice țară, la care până la aderare nu aveau acces. În anul aderării la UE, PIB-ul României era de aproximativ 124 miliarde de euro. Către anul 2022, PIB-ul a crescut la aproximativ 286 miliarde de euro, o creștere spectaculoasă din punct de vedere economic. S-au majorat extrem de mult și salariile cetățenilor. De la 350 de euro, cât primeau în 2007, la 1.200 de euro în 2022.

În România, asemeni situației din Bulgaria, un referendum pentru aderarea la Uniunea Europeană nu a fost organizat. Legislația internă nu presupunea o asemene consultare. Din 2003, obiectivele aderării la UE și NATO erau înscrise în Constituție, Parlamentul era unitar în această privință, iar sprijinul popular pentru aderare era extrem de ridicat.

Acest articol face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care povestim despre calea parcursă de statele membre UE în procesul de integrare europeană şi creşterea economică întregistrată ca urmare a aderării.

#stat membru #UE #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un membru al Comitetului pentru buget și taxe al Dumei de Stat, Ayrat Farahov, a propus ca medicamentele să fie vândute în farmacii nu doar la pachet, ci și pe pastilă, pentru a reduce costurile tratamentelor și risipa de medicamente.

Într-un interviu pentru FederalPress, deputatul a argumentat că o astfel de măsură ar face tratamentul mai accesibil pentru cetățeni, în special pentru pensionari, și ar reduce numărul de medicamente expirate din locuințele oamenilor.

„Se întâmplă des să ne doară capul și să avem nevoie de una-două pastile. De ce să cumpărăm un pachet de zece? Doza nu corespunde conținutului, iar restul pastilelor sunt aruncate. Pentru pensionari, asta contează mult”, a declarat Farahov.
El a sugerat ca tabletele să fie livrate în saci sau cutii mari și dozate direct în farmacii, ceea ce ar reduce cheltuielile inclusiv pentru achizițiile publice. Deputatul a amintit că legislația rusă permite deja farmaciilor să prepare medicamente proprii și a dat exemplul SUA și Germaniei, unde această practică este folosită pentru reducerea costurilor și personalizarea tratamentelor.

Propunerea vine în contextul în care, după începutul războiului împotriva Ucrainei, Rusia se confruntă cu o criză acută a medicamentelor. Potrivit Novaia Gazeta Europa, la începutul anului 2025 134 de medicamente esențiale nu mai erau disponibile pe piața rusă, inclusiv 20 de tratamente oncologice, cinci antibiotice, trei medicamente antiepileptice, precum și insulină pentru gravide, imunodepresante, medicamente împotriva migrenelor, alergiilor, tuberculozei, HIV și malariei.