VIDEO Istoria unei refugiate care a devenit voluntară în Moldova: Eu nu știu dacă încă mai există casa mea

11 Mai 2022, 11:17
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Mai 2022, 11:17 // Actual //  bani.md

Războiul din Ucraina a generat o criză umanitară fără precedent în întreaga regiune. În aceste circumstanțe, Republica Moldova și-a asumat gestiunea fluxului enorm de refugiați care vin în țara noastră. În acest context, pe lângă ajutorul umanitar și emoțional oferit de către Republica Moldova cetățenilor ucraineni, înțelegem cât este de importantă comunicarea și informarea corectă, transparentă și deschisă la acest subiect sensibil.

În acest sens, MAI și-a propus să redea printr-un reportaj video istoria unei refugiate din Ucraina care a devenit voluntară la Centrul Unic de Gestionare a Crizei din cadrul Guvernului Republicii Moldova.

Natalia este din Kiev, până la război, ea lucra în turism, în poziția de Director General al unei companii ucraineano-britanice care se ocupa de turismul extern. Acum, Asociația în care a activat, lucrează activ pentru a ajuta oamenii să se refugieze din zonele periculoase, în Ucraina de est și mai departe… acolo unde este sigur. Când s-a început războiul, Natalia nu era în Kiev și afirmă că dacă era în Kiev, nu ar fi plecat niciodată.

„Eu nu știu dacă încă mai există casa mea, eu nu știu dacă încă mai este apartamentul meu, eu nu știu ce se întâmplă cu prietenii mei… Bubuia, să spunem așa… și nimeni nu știa dacă o să ajungem sau nu… Eu tot timpul sunt cu gândul „acolo”… Eram la vilă, în regiunea orașului Irpin, împreună cu familia și copiii mici. Pentru că era zonă de luptă, Hostomel, Buci, Irpin… am stat o săptămână fără lumină, fără apă…a fost foarte periculos și înfricoșător. Când a devenit clar că noi nu o să mai putem rămâne acolo, în așa situație… ne-am evacuat cu două mașini”, povestește Natalia.

După ce Natalia a ajuns în Moldova ea a decis să caute o cale prin care ar putea fi de ajutor cetățenilor moldoveni care sprijină refugiații din Ucraina. Astfel, ea a găsit site-ul dopomoga.gov.md, de unde a aflat despre existența centrului din gestiunea Guvernului.

De atunci, în fiecare zi, Natalia este prezentă de dimineața până noaptea la centru. Tot ea afirmă, că doar aici se simte bine. Ea este responsabilă de coordonarea voluntarilor ucraineni, astfel, ajutându-i și pe oamenii din Moldova.

„Și oamenii vin, mulți sunt disperați, mai ales mămicile cu copilași… nu știu ce să facă, ne scriu – ajutați-ne, noi am trecut frontiera… ce să facem? Ele pur și simplu scriu în univers. Când sunt aici, toată durerea, toată frica dispare și eu simt că pot fi utilă… de asta sunt aici. Această atitudine încălzește și încurajează, eu sunt foarte recunoscătoare… Eu cred că atunci când se va termina războiul, noi încă o să scriem cărți și o să filmăm filme despre oamenii care atât de mult au ajutat Ucraina”, afirmă refugiata.

Drumul din Kiev spre Chișinău a fost greu. Natalia spune că a trecut prin locuri unde era și periculos… De exemplu, strada pustie din Jîtomîr unde răsunau explozii. Rudele Nataliei, de asemenea, au plecat din Ucraina, printre oamenii apropiați au rămas doar angajații companiei.

„Eu nu știu dacă încă mai există casa mea, eu nu știu dacă încă mai este apartamentul meu, eu nu știu ce se întâmplă cu prietenii mei… Una din angajatele mele se afla în Mariupol, noi două săptămâni nu știam dacă ea era în viață… o căutam”, spune Natalia.

Natalia crede că totul o să fie ca înainte… deși, nimeni nu știe. Totodată, ea spune, că oamenii care au venit aici și au rămas, sunt foarte recunoscători față de moldoveni, pentru tot ce fac pentru ei.

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală