VIDEO Istoria unei refugiate care a devenit voluntară în Moldova: Eu nu știu dacă încă mai există casa mea

Războiul din Ucraina a generat o criză umanitară fără precedent în întreaga regiune. În aceste circumstanțe, Republica Moldova și-a asumat gestiunea fluxului enorm de refugiați care vin în țara noastră. În acest context, pe lângă ajutorul umanitar și emoțional oferit de către Republica Moldova cetățenilor ucraineni, înțelegem cât este de importantă comunicarea și informarea corectă, transparentă și deschisă la acest subiect sensibil.

În acest sens, MAI și-a propus să redea printr-un reportaj video istoria unei refugiate din Ucraina care a devenit voluntară la Centrul Unic de Gestionare a Crizei din cadrul Guvernului Republicii Moldova.

Natalia este din Kiev, până la război, ea lucra în turism, în poziția de Director General al unei companii ucraineano-britanice care se ocupa de turismul extern. Acum, Asociația în care a activat, lucrează activ pentru a ajuta oamenii să se refugieze din zonele periculoase, în Ucraina de est și mai departe… acolo unde este sigur. Când s-a început războiul, Natalia nu era în Kiev și afirmă că dacă era în Kiev, nu ar fi plecat niciodată.

„Eu nu știu dacă încă mai există casa mea, eu nu știu dacă încă mai este apartamentul meu, eu nu știu ce se întâmplă cu prietenii mei… Bubuia, să spunem așa… și nimeni nu știa dacă o să ajungem sau nu… Eu tot timpul sunt cu gândul „acolo”… Eram la vilă, în regiunea orașului Irpin, împreună cu familia și copiii mici. Pentru că era zonă de luptă, Hostomel, Buci, Irpin… am stat o săptămână fără lumină, fără apă…a fost foarte periculos și înfricoșător. Când a devenit clar că noi nu o să mai putem rămâne acolo, în așa situație… ne-am evacuat cu două mașini”, povestește Natalia.

După ce Natalia a ajuns în Moldova ea a decis să caute o cale prin care ar putea fi de ajutor cetățenilor moldoveni care sprijină refugiații din Ucraina. Astfel, ea a găsit site-ul dopomoga.gov.md, de unde a aflat despre existența centrului din gestiunea Guvernului.

De atunci, în fiecare zi, Natalia este prezentă de dimineața până noaptea la centru. Tot ea afirmă, că doar aici se simte bine. Ea este responsabilă de coordonarea voluntarilor ucraineni, astfel, ajutându-i și pe oamenii din Moldova.

„Și oamenii vin, mulți sunt disperați, mai ales mămicile cu copilași… nu știu ce să facă, ne scriu – ajutați-ne, noi am trecut frontiera… ce să facem? Ele pur și simplu scriu în univers. Când sunt aici, toată durerea, toată frica dispare și eu simt că pot fi utilă… de asta sunt aici. Această atitudine încălzește și încurajează, eu sunt foarte recunoscătoare… Eu cred că atunci când se va termina războiul, noi încă o să scriem cărți și o să filmăm filme despre oamenii care atât de mult au ajutat Ucraina”, afirmă refugiata.

Drumul din Kiev spre Chișinău a fost greu. Natalia spune că a trecut prin locuri unde era și periculos… De exemplu, strada pustie din Jîtomîr unde răsunau explozii. Rudele Nataliei, de asemenea, au plecat din Ucraina, printre oamenii apropiați au rămas doar angajații companiei.

„Eu nu știu dacă încă mai există casa mea, eu nu știu dacă încă mai este apartamentul meu, eu nu știu ce se întâmplă cu prietenii mei… Una din angajatele mele se afla în Mariupol, noi două săptămâni nu știam dacă ea era în viață… o căutam”, spune Natalia.

Natalia crede că totul o să fie ca înainte… deși, nimeni nu știe. Totodată, ea spune, că oamenii care au venit aici și au rămas, sunt foarte recunoscători față de moldoveni, pentru tot ce fac pentru ei.

#refugiati #istorie #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile gazului natural în Europa au coborât vineri la cel mai redus nivel din ultimele 18 luni, influențate de anunțul privind disponibilitatea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a lucra la un posibil plan de pace, dar și de prognozele meteo care indică o iarnă mai blândă. Potrivit datelor de pe bursa olandeză TTF, futures-ul cu livrare în decembrie a scăzut cu 3,1%, până la 30,2 €/MWh, echivalentul a circa 366 dolari pentru 1.000 m³. Ultima dată când gazul s-a tranzacționat sub acest nivel a fost în mai 2024.

Ulterior, cotațiile au recuperat ușor, urcând la 30,38 €/MWh – sau aproximativ 368 dolari per 1.000 m³ –, însă rămân cu 2,51% sub nivelul de închidere al ședinței de tranzacționare de joi, 20 noiembrie.

Scăderea puternică vine în contextul informațiilor relatate de Bloomberg, potrivit cărora disponibilitatea Kievului de a discuta un plan de pace reduce percepția de risc geopolitic, diminuând presiunea asupra pieței energetice europene. În paralel, prognozele unei perioade mai calde decât în mod normal pentru această etapă a sezonului conduc la estimări de consum mai redus de gaze pentru încălzire, ceea ce atenuează cererea pe piețele europene.

Bloomberg notează că Rusia asigură în prezent peste 10% din livrările de gaz ale Uniunii Europene, în pofida reducerilor masive din anii precedenți. O eventuală creștere a exporturilor rusești de energie pe piețele globale – atât petrol, cât și gaze – ar putea genera presiuni suplimentare în jos asupra prețurilor internaționale.