VIDEO Legea lui Alaiba alungă Apple Pay, Garmin Pay și Visa Tap to Phone din Moldova

Visa, operator de plăți digitale și carduri, companie prezentă și în Republica Moldova se arată îngrijorată de legea privind plafonarea comisionului plătit de comercianți la 0,5% pentru IMM-uri.

Svetlana Chirva, vicedirector, manager regional Visa pentru Ucraina, Moldova și Belarus susține că plafonarea taxelor ar putea avea efecte negative pe termen lung asupra dezvoltării unei economii fără numerar. O astfel de decizie poate periclita obiectivele Republicii Moldova în creșterea plăților electronice ca parte a digitalizării țării, limitând drastic mecanismele de preț ale pieței. O serie de factori pot duce la aceasta.

„În primul rând, va exista un dezechilibru între participanții în cadrul ecosistemelor și una dintre părți, în acest caz băncile, nu vor fi interesate să dezvolte acest segment, deoarece costurile acestora nu vor fi acoperite. Astfel, băncilor le va fi dificil să ofere utilizatorilor carduri gratuite, sisteme de cashback, perioade de grație pentru cardurile de credit și alte programe de bonus pentru a stimula dezvoltarea și pătrunderea plăților fără numerar, care, la rândul lor, vor contribui la creșterea implicării populației țării ca participanți activi în economia fără numerar a Republicii Moldova”, explică Chirva.

Potrivit ei, băncile emitente nu vor fi interesate să dezvolte o rețea de terminale POS care să nu ofere o rentabilitate a investiției, să îmbunătățească sistemele de protecție împotriva fraudei, să dezvolte tehnologii de plată, inclusiv servicii inovatoare precum Apple Pay, Garmin Pay, Visa Tap to Phone (tehnologie pentru utilizarea unui smartphone ca terminal POS), extinderea rețelei de plăți contactless în transport și multe alte instrumente de plată.

O declarație similară a fost făcută și de președintele Victoriabank, Bogdan Pleșuvescu în cadrul Comisei economie buget și finanțe.

Contra inițiativei lui Alaiba s-au expus și reprezentanții Moldindconbank, maib, OTP Bank, iar BNM a dat aviz negativ și a menționat că subiectul mai trebuie discutat.

AmCham și-a exprimat poziția complexă printr-un demers.

45 AmCham Capping Merchant … by Realitatea.md

#numerar #plati #card

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai multe companii-fanion ale Europei – între care constructorul auto Mercedes-Benz și grupul de lux LVMH – conduc o campanie corporativă menită să îmblânzească răspunsul Bruxelles-ului la noile amenințări comerciale lansate de Donald Trump, scrie Bloomberg. Executivi ai unor grupuri din industria auto, bunuri de lux și băuturi spirtoase au avut întâlniri neoficiale cu oficiali americani și au presat capitalele europene să ajungă rapid la un acord pentru a evita o escaladare tarifară.

Potrivit surselor citate, lobby-ul include solicitarea de a scoate produse-simbol ale Statelor Unite – precum bourbonul – de pe lista de exporturi vizate de represaliile Uniunii Europene, în speranța că Washingtonul va renunța la taxele anunțate de până la 50 % pe automobile și metale. Miza este deadline-ul din 9 iulie, dată la care Casa Albă ar putea oficializa noile tarife.

Comisia Europeană a pregătit o listă de contramăsuri ce ar putea taxa exporturi americane în valoare de circa 95 miliarde EUR, însă presiunile unor state membre și ale marilor grupuri industriale ar putea reduce pachetul de răspuns cu până la 70 miliarde EUR, spun sursele Bloomberg.

Industria europeană, îngrijorată de pierderile de piață și marjele tot mai subțiri pe piața americană, militează deschis – dar și pe canale diplomatice discrete – pentru un compromis rapid care să evite un nou război comercial transatlantic. Dacă negocierile eșuează, Bruxelles-ul ar putea activa setul de tarife de represalii chiar din luna august, lovind exporturi americane de agricultură, băuturi spirtoase și produse industriale.

De partea cealaltă, Trump susține că noile taxe sunt menite să „echilibreze” relațiile comerciale și să stimuleze producția în SUA, însă analiștii avertizează că un ciclu de tarife și contra-tarife ar afecta lanțuri de aprovizionare de miliarde și ar pune presiune pe creșterea economică de ambele părți ale Atlanticului.

Decizia finală a UE va depinde de rezultatul negocierilor de ultim moment, dar lobby-ul corporativ arată cât de mult cântărește sectorul privat în conturarea politicilor comerciale europene, atunci când locurile de muncă și profitabilitatea sunt puse în joc.