VIDEO „Moldova care ne unește”: Constituția Republicii Moldova este temelia țării, dar puțini o cunosc cu adevărat

Cetățenii Republicii Moldova își exprimă opiniile despre importanța Constituției în cadrul campaniei „Moldova care ne unește”. Deși percepția generală reflectă respect față de Legea Supremă, mulți recunosc că textul rămâne necunoscut pentru o bună parte a populației. Campania „Moldova care ne unește” scoate în evidență atât atașamentul cetățenilor față de valorile constituționale, cât și nevoia de educație juridică continuă într-o societate în schimbare.

Pentru unii, Constituția reprezintă „documentul numărul unu al țării” și garanția drepturilor și libertăților fundamentale. „Tinerii trebuie să cunoască această lege, a fost elaborată și modificată de persoane competente. Dacă va fi nevoie de schimbări, avem încredere că se vor face responsabil”, a declarat un intervievat.

Alții susțin că Legea Supremă ar putea fi îmbunătățită, deoarece „poporul moldovenesc este unul hibrid” și încă poartă influențele geopolitice și sociale ale trecutului. „Ne schimbăm prea rapid și nu mereu în direcția corectă, dar într-un final, tot la ideea de unitate ajungem”, a spus un alt participant la vox.

Mai mulți cetățeni au recunoscut că, deși nu au citit niciodată textul Constituției, conștientizează importanța existenței sale. „Ne permite să vorbim liber, în limba în care ne este mai comod. Acest lucru nu ar fi fost posibil fără o lege care să ne protejeze”, a afirmat o tânără din Chișinău.

Pentru unii, Constituția este „temelia poporului nostru”, iar Ziua Constituției nu ar trebui doar să fie marcată, ci comemorată, ca un moment de reflecție asupra progreselor democratice.

Pe de altă parte, sunt și opinii mai sceptice. „Constituția este doar un document scris. Totul depinde de cum o aplicăm, de oameni și de contextul social”, a declarat un bărbat intervievat pe stradă. Alții atrag atenția că legile nu funcționează întotdeauna în mod egal pentru toți.

Mulți consideră esențială informarea tinerilor cu privire la Constituție, pentru a cultiva responsabilitatea civică și conștientizarea drepturilor. „Este important să știm ce ne apără, pentru că doar așa putem cere respectarea acestor drepturi”, a spus o studentă.

Întrebați despre momentul adoptării Constituției, cei mai în vârstă își amintesc emoția de atunci, dar și speranțele legate de un stat de drept. „Viața merge înainte, Constituția poate fi adaptată, dar nu schimbată brusc”, a conchis un participant.

Legea Supremă s-a bazat pe șase principii de bază: statul trebuie să fie constituțional, nu socialist sau capitalist, poporul, prin puterea reprezentativă, este autoritate supremă, pluralismul politic reprezintă garanția democrației, puterea legislativă, cea executivă și cea judiciară sunt separate, statul asigură dreptul la proprietate privată și publică, iar drepturile omului reprezintă valoare supremă și trebuie respectate deplin.

#constituetie #live #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Discursul instigator la ură și discriminare, homofob sau sexist este tot mai utilizat în campania electorală pentru alegerile parlamentare. Chiar înainte de 29 august – data când concurenții electorali au putut începe agitația – misiunea de monitorizare a Promo-LEX a identificat 233 de cazuri de discurs de ură și instigare la discriminare, dintre care 162 au avut loc în context electoral.

Mesajele discriminatorii au ajuns la circa 2,5 milioane de vizualizări, iar trei sferturi dintre ele au fost transmise prin intermediul rețelele de socializare. Restul declarațiilor de acest gen s-au în stradă, la proteste sau mitinguri, ori au fost transmise prin intermediul presei online și a televiziunilor.

Cel mai des, atacurile au vizat politicienii, membrii și simpatizanții partidelor politice/blocurile electorale, femeile, persoanele LGBT și grupurile vulnerabile, inclusiv persoane cu probleme de sănătate mintală.

Conform Promo-LEX, mesajul cu amenințările lui Igor Dodon l-a adresa PAS, în care spunea că va „scoate de gât și de urechi” din instituțiile statului oponenții a acumulat circa 100.000 de vizualizări online.

„Sergiu Butuc, reprezentant al partidului „Inima Moldovei”, a făcut aluzii la moartea lui Igor Grosu, iar Victoria Furtună, lidera partidului „Moldova Mare”, a folosit un discurs homofob, prezentând PAS și comunitatea LGBT ca „amenințări existențiale” pentru stat și familie. Vasile Costiuc, liderul „Democrația Acasă”, a continuat aceeași retorică, descriind simbolurile LGBT drept „propagandă nocivă” și contrapunând „majoritatea tăcută” a tradiționaliștilor unei minorități marginalizate”, se arată în informațiile prezentate de Promo-LEX.

Jurnaliștii au fost comparați cu „gândaci” de către simpatizanții și aliații Evgheniei Guțul, iar canalul de telegram WTF Moldova a reprezentat sub formă de insecte simpatizanții PAS, se mai arată în analiză.

„În altă zonă a online-ului, fostul vicepremier Alexandr Muravschi a scris pe Facebook că locul politicienilor care au divizat țara ar fi „în lagăr”. Declarația a venit chiar în perioada comemorării victimelor deportărilor în gulag, amplificând gravitatea mesajului.

În același registru, creatorul de conținut Victor Shmidt a sugerat că președinta Maia Sandu și membrii PAS ar putea avea soarta „небесной сотни” din Ucraina, protestatarii uciși în timpul Euromaidanului”, notează reprezentanții Promo-Lex.

Femeile implicate în politică au fost și ele vizate de atacuri sexiste. Bunăoară, avocata Fulga Grabovschi și jurnalista Maria Vieru au devenit protagoniste ale unor mesaje sexiste, lansate de către autorii canalului de Telegram „Ungureanu 112”, iar Dorin Chirtoacă l-a discriminat în baza criteriului de vârstă pe Vladimir Voronin.

„Indiferent de formă, instigări la violență, amenințări directe, insulte, dezumanizări sau stereotipuri sexiste și ageiste, discursul de ură continuă să fie un instrument de influențare a opiniei publice în campania electorală. Amplificat de rețele sociale, dar și de canale media tradiționale, acest tip de retorică nu doar că polarizează și mai mult societatea, ci și normalizează violența ca instrument politic”, menționează observatorii PromoLEX.

Conform Codului Contravențional, discursul de ură este interzis iar sancțiunile pentru asemenea ilegalitate pot ajunge la 12.500 de lei pentru persoane fizice și 20.000 – pentru persoane juridice, partide politice sau blocuri electorale care recurg la mesaje de acest gen în perioada campaniei electorale.

În paralel, Codul serviciilor media audiovizuale interzice difuzarea discursului care incită la ură în programele audiovizuale. Dacă televiziunile și posturile de radio nu se conformează. rigorii, riscă amendă sau retragerea licenței de emisie.

#promolex #candidati #alegeri