VIDEO | Năstase: „Deciziile protocolare” ascund o schemă de privatizare a Moldtelecom, dar și a altor afaceri

Întreprinderea Moldtelecom urmează să fie împărțită în două părți: componenta comercială, care generează profit, va fi privatizată, în timp ce cealaltă parte, care necesită investiții, va rămâne sub administrarea statului. Fostul ministru de Interne, Andrei Năstase, a făcut acest anunț, afirmând că aceasta este logica modificărilor aduse legii privind gestionarea și deetatizarea proprietății publice, votată de majoritatea PAS pe 25 iulie, care permite Guvernului să adopte așa-numitele „decizii protocolare”, potrivit ziua.md.

„Guvernarea își face legislație specială, pentru a ascunde anumite decizii. Se folosesc de acest lucru pentru privatizări obscure. Nu este un secret că, începând cu 5 iulie 2024, Guvernul, și-a modificat propriul regulament, sfidând grosolan Constituția prin eludarea publicării în Monitorul Oficial a hotărârilor sale. Aceste noi documente ale Guvernului sunt numite acum „decizii protocolare”. Cel mai important este faptul că aceste așa-numite acte ale Guvernului permit celor de la guvernare să adopte hotărâri ascunse, care nu vor fi publicate și despre care cetățenii nu vor afla, decât după mulți ani de zile, așa cum s-a întâmplat cu furtul miliardului, spălătoria de miliarde prin justiția și băncile din Moldova, precum și alte scheme ilegale”, a afirmat Andrei Năstase într-un mesaj video distribuit pe rețelele sociale.

În plus, el a menționat că, pe 23 iulie, șeful APP, Roman Cojuhari, a prezentat Guvernului avizul privind un amendament de la un deputat PAS, care preconiza înstrăinarea anumitor active ale Moldtelecom.

„În acest aviz, acesta a strecurat informația că S.A. „Moldtelecom” urmează să fie divizat în două componente, iar partea comercială (care aduce profit) urmează să fie supusă privatizării, ceea ce aduce costuri și cheltuieli pentru stat, nu se privatizează. Schemă ca și cea recentă cu transmiterea în locațiune a spațiilor comerciale ale Aeroportului, acestea, la fel, aducând profit”, a precizat Năstase.

El a mai precizat că în cadrul Guvernului nu au existat obiecții în legătură cu acest fapt și că, după aprobare, documentul a fost remis Parlamentului sub formă de „decizie protocolară”, din care a fost exclusă o parte din informația din aviz care nu s-a dorit a fi cunoscută de publicul larg, inclusiv planul privatizării Moldtelecomului, potrivit sursei citate.

„Deci, Guvernul, după ce a aprobat oficial un aviz la un amendament, l-a modificat după bunul plac al cuiva, nu l-a publicat în Monitorul Oficial și, pe ascuns, a încercat să ducă manipuleze atât cetățenii, opoziția parlamentară și extraparlamentară, dar și pe o parte din deputații PAS, transformați într-o mașinărie de vot. Îndemn toată lumea la vigilență, să nu mai lăsăm corupții să ne fure țara, așa cum au făcut-o mereu”, a adăugat Andrei Năstase.

Realitatea a cerut reacție de la responsabilii pentru comunicare din Guvern. Vom publica comentariul Executivului imediat ce îl recepționăm.

#nastase #moldtelecom #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul anunță pentru 2026 o majorare de peste 55% a investițiilor capitale, care ar urma să depășească pragul de 3 miliarde de lei — un nivel prezentat oficial drept „record istoric”. Într-un interviu pentru Ziua.md, economistul Veaceslav Ioniță avertizează însă că această creștere spectaculoasă este, în bună parte, o iluzie statistică, construită pe tăieri bugetare, restanțe din anii trecuți și o capacitate redusă de implementare la nivel central și local.

Potrivit expertului, fundamentul „saltului investițional” este problematic: majorarea nu provine din programe noi sau din extinderea investițiilor în infrastructură, ci din diminuarea drastică a altor categorii de cheltuieli. Din buget au fost tăiate 880 de milioane de lei de la întreținerea drumurilor și 190 de milioane de lei din subvențiile agricole — două domenii cu impact economic direct. „Nu vorbim de dezvoltare, ci de o optimizare contabilă care creează indicatori frumoși pe hârtie, dar afectează sectoare vitale”, afirmă Ioniță.

Un alt element ignorat în comunicarea oficială este faptul că o parte considerabilă a investițiilor prevăzute pentru anul viitor nu reprezintă proiecte noi. Bugetul pe 2026 este încărcat cu restanțe din 2025: lucrări neexecutate, datorii acumulate și angajamente rămase în aer. „Când investițiile capitale cresc doar pentru că aducem după noi restanțele, nu putem vorbi nici de record, nici de expansiune investițională. Este dovada unei capacități reduse de implementare”, subliniază economistul.

Cele mai afectate sunt administrațiile publice locale. Pentru 2025, guvernul a promis primăriilor investiții capitale de peste 5,2 miliarde de lei — însă în 10 luni au fost executate doar 1,52 miliarde, ceea ce înseamnă un grad de neexecutare de 71%. Restul proiectelor rămân blocate sau amânate. „Este deja un tipar: în anii electorali se împart promisiuni generoase, iar ulterior execuția se prăbușește. Primăriile se trezesc fără resurse, dar cu obligații față de cetățeni”, afirmă Ioniță, amintind situații similare după alegerile locale din 2023.

Analiza economistului arată că discrepanța dintre investițiile aprobate și cele efectiv realizate este structurală și recurentă. În perioada 2021–2024, din 9,3 miliarde de lei planificate, au fost executate doar 7,2 miliarde, iar restanțele depășesc 2,1 miliarde. În 2025, din cele 2,1 miliarde aprobate, până la finalul anului se estimează că vor fi realizate circa 1,1 miliarde. Diferența — peste un miliard — se mută automat în 2026.

Această situație, spune Ioniță, transformă investițiile capitale într-un instrument de percepție publică, nu într-o politică de dezvoltare. „Recordurile istorice își pierd sensul când sunt obținute prin tăieri, reetichetări și rostogolirea restanțelor. Impactul real în economie rămâne modest, iar tensiunile asupra primăriilor și sectoarelor strategice cresc.”

În concluzie, economistul consideră că anunțata creștere de „45–55%” a investițiilor capitale pentru 2026 este în mare parte una statistică, nu economică. În teren, efectele sunt limitate, iar fundația bugetară devine tot mai fragilă. „Imaginea optimistă este construită pe nisip. Fără reforme reale în managementul investițiilor publice, decalajul dintre promisiuni și rezultate va continua să se adâncească”, avertizează Veaceslav Ioniță.