VIDEO Nu toată informația din domeniul fiscalității poate fi secret de stat. CCM a admis parțial sesizarea unui deputat

După examinarea sesizării depuse de către deputatul PAS, Dumitru Alaiba, Curtea Constituțională (CCM) a declarat neconstituțional articolul 129, aliniatul 19 din Codul fiscal în partea ce ține de secretul de stat. Solicitarea a fost examinată în lipsa deputatului, scrie Realitatea.md.

Curtea a reținut că nu se poate considera, în toate cazurile, că interdicția furnizării unor informații de organele fiscale urmărește realizarea vreunui scop legitim. Totodată, unele informații deținute de Serviciul Fiscal de Stat nu pot fi încadrate în categoria secretului fiscal şi nu pot fi excluse din sfera interesului public, la modul abstract. Totuși, concluziile depind de circumstanțele factuale și juridice ale fiecărui caz, iar la aceste concluzii pot ajunge, pe de o parte, funcționarii responsabili din cadrul organelor fiscale, cărora li se solicită accesul la aceste informații, iar pe de altă parte, judecătorii de drept comun, în eventualitatea în care sunt sesizați în privința unui refuz al funcționarilor de a asigura accesul la informații.

CCM a considerat că interdicția absolută a divulgării secretului fiscal este o sarcină excesivă pentru persoanele care solicită furnizarea unor informații și, prin urmare, dreptul lor de acces la informații este garantat, la modul abstract, de o manieră insuficientă.

În aceste condiții, magistrații constituționali au reținut lipsa unui echilibru corect între principiile concurente, dreptul de acces la informații, garantat de articolul 34 din Constituție, și scopurile legitime, prevăzute Constituție (asigurarea securității naționale și a bunăstării economice, protecția drepturilor, libertăților şi a demnității altor persoane, împiedicarea divulgării informațiilor confidențiale și prevenirea comiterii de infracțiuni). Curtea a considerat că echilibrul corect ar putea fi asigurat prin punerea în balanță și ponderarea principiilor concurente de către organele fiscale și instanțele de judecată.

Prin urmare, CCM a stabilit că organele fiscale și instanțele de judecată trebuie să evalueze cererile de furnizare a unor informații în funcție de circumstanțele factuale și juridice ale fiecărui caz concret. Această evaluare se face prin punerea în balanță a drepturilor și intereselor concurente și prin asigurarea unui echilibru corect între aceste principii.

#domeniul fiscalitatii #secret de stat #examinare #sesizare #CCM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Salariile reale vor crește în majoritatea țărilor europene în 2026, după ce puterea de cumpărare a început să se redreseze odată cu temperarea inflației. Turcia se detașează clar în clasament, cu cea mai mare creștere estimată a salariilor reale, de 8,1%, în timp ce marile economii occidentale rămân sub media regională.

Potrivit Băncii Centrale Europene, salariile reale din zona euro și-au revenit în mare parte după scăderea accentuată provocată de inflația ridicată din 2022. În ultimii ani, salariile nominale au crescut într-un ritm mai rapid decât prețurile, ceea ce a permis o ușoară refacere a puterii de cumpărare pentru angajații europeni.

Datele apar în raportul „Tendințe salariale 2025–2026”, elaborat de ECA și citat de Euronews. Conform estimărilor, Turcia va înregistra în 2026 cea mai mare creștere reală a salariilor din Europa, de 8,1%, după un avans de 5,1% prognozat pentru 2025. Experții explică acest rezultat prin nivelurile ridicate atât ale inflației, cât și ale creșterilor salariale din această țară.

„Turcia se distinge de alte țări europene deoarece creșterile salariale și inflația sunt mult mai mari”, a declarat Steven Kilfedder, șeful departamentului de analiză a produselor la ECA. Totuși, el atrage atenția că angajații turci nu au recuperat încă pierderile din anii anteriori, când inflația a depășit semnificativ ritmul majorărilor salariale, în special în 2022 și 2024.

La nivel european, până la finalul anului 2025, salariile reale vor crește în 23 din cele 25 de țări analizate. Excepțiile sunt România, unde este estimată o scădere de 0,9%, și Ucraina, cu un minus de 3,2%. Tendința negativă va continua în România și în 2026, cu o reducere suplimentară de 0,7%.

Pentru celelalte state, creșterile prognozate pentru 2026 variază de la 0,2% în Austria până la peste 5% în Turcia. În medie, ECA estimează o creștere a salariilor reale de 1,4% în 2025 și de 1,7% în 2026, în cele 25 de țări europene analizate. Ungaria, Polonia, Cehia și Bulgaria se vor număra printre statele cu cele mai mari avansuri.

Raportul arată că economiile din Europa de Est sunt așteptate să depășească din nou Europa de Vest, susținute de o creștere economică mai rapidă și de câștiguri mai bune de productivitate. În schimb, marile economii occidentale continuă să evolueze sub media regională.

Dintre cele patru mari economii europene, Franța este estimată să aibă cea mai bună evoluție a salariilor reale, urmată de Germania, Italia și Regatul Unit. Marea Britanie va înregistra cea mai modestă creștere, de 1,1%, chiar dacă salariile nominale ar urma să avanseze cu 3,6% în 2026. Potrivit analiștilor, o inflație mai ridicată decât în alte economii comparabile va eroda o parte din aceste câștiguri.

În același timp, țări precum Spania și Țările de Jos sunt așteptate să rămână sub media europeană, pe fondul unei creșteri slabe a productivității și al prudenței angajatorilor în privința majorărilor salariale.

În Republica Moldova, salariile din sectorul bugetar vor rămâne înghețate, potrivit proiectului Legii bugetului de stat pentru anul viitor. Valoarea de referință utilizată la calcularea salariilor nu va fi majorată pentru prima dată în ultimii șase ani, ceea ce înseamnă că, în termeni reali, veniturile bugetarilor vor scădea în 2026.