VIDEO Nu toată informația din domeniul fiscalității poate fi secret de stat. CCM a admis parțial sesizarea unui deputat

După examinarea sesizării depuse de către deputatul PAS, Dumitru Alaiba, Curtea Constituțională (CCM) a declarat neconstituțional articolul 129, aliniatul 19 din Codul fiscal în partea ce ține de secretul de stat. Solicitarea a fost examinată în lipsa deputatului, scrie Realitatea.md.

Curtea a reținut că nu se poate considera, în toate cazurile, că interdicția furnizării unor informații de organele fiscale urmărește realizarea vreunui scop legitim. Totodată, unele informații deținute de Serviciul Fiscal de Stat nu pot fi încadrate în categoria secretului fiscal şi nu pot fi excluse din sfera interesului public, la modul abstract. Totuși, concluziile depind de circumstanțele factuale și juridice ale fiecărui caz, iar la aceste concluzii pot ajunge, pe de o parte, funcționarii responsabili din cadrul organelor fiscale, cărora li se solicită accesul la aceste informații, iar pe de altă parte, judecătorii de drept comun, în eventualitatea în care sunt sesizați în privința unui refuz al funcționarilor de a asigura accesul la informații.

CCM a considerat că interdicția absolută a divulgării secretului fiscal este o sarcină excesivă pentru persoanele care solicită furnizarea unor informații și, prin urmare, dreptul lor de acces la informații este garantat, la modul abstract, de o manieră insuficientă.

În aceste condiții, magistrații constituționali au reținut lipsa unui echilibru corect între principiile concurente, dreptul de acces la informații, garantat de articolul 34 din Constituție, și scopurile legitime, prevăzute Constituție (asigurarea securității naționale și a bunăstării economice, protecția drepturilor, libertăților şi a demnității altor persoane, împiedicarea divulgării informațiilor confidențiale și prevenirea comiterii de infracțiuni). Curtea a considerat că echilibrul corect ar putea fi asigurat prin punerea în balanță și ponderarea principiilor concurente de către organele fiscale și instanțele de judecată.

Prin urmare, CCM a stabilit că organele fiscale și instanțele de judecată trebuie să evalueze cererile de furnizare a unor informații în funcție de circumstanțele factuale și juridice ale fiecărui caz concret. Această evaluare se face prin punerea în balanță a drepturilor și intereselor concurente și prin asigurarea unui echilibru corect între aceste principii.

#domeniul fiscalitatii #secret de stat #examinare #sesizare #CCM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În trimestrul III 2025 salariul mediu lunar brut în Republica Moldova a ajuns la 15.487,8 lei, în creștere cu 9,7% față de aceeași perioadă a anului trecut. Ajustată la inflație însă, creșterea reală este de doar 2,1%, ceea ce înseamnă că majorările salariale au fost în mare parte erodate de scumpiri. Față de trimestrul II al acestui an, salariile au rămas practic la același nivel, avansând cu doar 0,1%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Diferențele salariale dintre domenii sunt mari. Cele mai mari câștiguri au fost înregistrate în informații și comunicații, unde salariul mediu a ajuns la 35.885,7 lei, în activitățile financiare și de asigurări cu 27.663,6 lei, dar și în producția și furnizarea de energie electrică, termică, gaze și apă caldă, unde nivelul salarial a atins 25.166 lei. La polul opus, cele mai mici salarii continuă să fie în agricultură, silvicultură și pescuit, unde salariul mediu a fost de 10.791,4 lei, în activități de cazare și alimentație publică, cu 10.934 lei, și în artă, recreere și agrement, unde nivelul a fost de 11.177,9 lei.

Comparativ cu trimestrul III 2024, salariile au crescut în toate domeniile economice. Cele mai mari majorări s-au înregistrat în sectorul energetic, unde salariile au avansat cu 18,9%, în domeniul cazării și alimentației publice, cu 14,9%, dar și în învățământ și în artă, recreere și agrement, unde creșterile au fost de 12,8%. În schimb, față de trimestrul II 2025, unele domenii au înregistrat scăderi ale câștigurilor salariale, inclusiv activitățile financiare și de asigurări cu o reducere de 7,2%, sănătatea și asistența socială cu 5,5% și activitățile profesionale, științifice și tehnice cu 4,9%.

Sectorul bugetar a înregistrat în trimestrul III 2025 un salariu mediu de 12.963,5 lei, în creștere cu 10,5% față de anul precedent, în timp ce în sectorul real salariul a ajuns la 16.336,1 lei, cu 9,5% mai mult decât în 2024. Numărul mediu al salariaților a crescut cu 1,4% față de trimestrul III al anului trecut. Cele mai mari creșteri ale ocupării s-au înregistrat în construcții cu 10,6%, în activitățile de cazare și alimentație publică cu 8,4% și în industria extractivă cu 7,6%. În schimb, scăderi ale numărului de angajați au fost raportate în transport și depozitare, minus 5,8%, în industria prelucrătoare, minus 3,9%, și în informații și comunicații, minus 3,6%.

Comparativ cu trimestrul II 2025, numărul mediu al salariaților a scăzut ușor, cu 0,2%, cele mai mari diminuări fiind înregistrate în industria extractivă, activitățile de cazare și alimentație publică și serviciile administrative. Creșteri ale numărului de angajați au avut loc în construcții, agricultură și comerț.