VIDEO Ocnița - dezvoltare rurală prin ateliere de compostare

„Inima Nordului”, o asociație din Ocnița, se evidențiază în eforturile sale de a promova dezvoltarea rurală și de a încuraja practici sustenabile de gestionare a resurselor. Datorită proiectului „Creșterea rezilienței prin angajare și coeziune socială”, implementat de către HEKS/EPER Moldova în consorțiu cu HELVETAS Moldova și finanțat de către Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare, asociația a desfășurat ateliere de compostare pentru comunitatea locală.

Directoarea executivă a AO „Inima Nordului”, Daniela Bilic, subliniază importanța acestor ateliere: „Prin acest proiect ne propunem să aducem informația despre cum poate fi făcut un compost acasă, cum poate fi utilizat în gospodărie. Avem atâtea resurse și posibilități în jurul nostru, pe care nu le valorificăm.”

Beneficiarii atelierelor, descoperă secretele transformării deșeurilor în îngrășăminte organice valoroase, iar procesul este educativ și practic.

„Am învățat cum să prelucrăm deșeurile și să facem compost pentru a avea flori și recolte mai bogate, fără a cheltui bani pe îngrășăminte”, explică Veronica Siveriuc, una dintre participante.

Printre realizările acestor ateliere este includerea în proces atât a comunității locale, cât și a refugiaților din Ucraina. Împreună, acești participanți descoperă că, prin colaborare și ajutor reciproc, pot contribui la îmbunătățirea mediului și a vieților lor, inclusiv a celei economice.

Numărul mare de participanți, peste 90 la număr, arată că aceste ateliere au un impact semnificativ în comunitatea Ocniței și dincolo de ea.

„Scopul nostru este să unim oamenii din Ucraina și din Moldova, să îi facem să vadă că împreună pot realiza lucruri frumoase”, subliniază un reprezentant al AO „Inima Nordului”.

Astfel, atelierele de compostare nu doar că contribuie la gestionarea eficientă a deșeurilor și la creșterea producției agricole, ci și la consolidarea comunității și la promovarea unei culturi a colaborării și a sustenabilității în regiunea rurală a Ocniței.

Proiectului „Creșterea rezilienței prin angajare și coeziune socială” se desfășoară în 9 raioane din țară și poate culege deja roadele pe mai multe dimensiuni sociale.

#compostare #HEKS/EPER Moldova #ocnita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tot mai multe țări din lume revin la stocarea alimentelor de bază, după decenii în care guvernele au renunțat la rezervele strategice și s-au bazat aproape exclusiv pe comerțul global. O analiză a Financial Times arată că state din Europa până în Asia își reconstruiesc rezervele de urgență de orez, grâu și alte produse esențiale, ca măsură de protecție împotriva instabilității mondiale.

De la Suedia și Norvegia până la India și Indonezia, guvernele au început să își refacă stocurile, temându-se de șocuri geopolitice, blocaje comerciale și crize climatice.

„După sfârșitul Războiului Rece, am fost aproape singurii care au păstrat aceste rezerve… pentru că nu știi niciodată ce se poate întâmpla”, a declarat Miika Ilomäki, specialist-șef în pregătirea pentru situații de urgență din cadrul Agenției Naționale de Aprovizionare a Finlandei. Potrivit acestuia, Norvegia și Suedia au început acum să urmeze exemplul Finlandei.

Relansarea politicii de stocare a alimentelor reflectă un cumul de șocuri globale: pandemia, războiul din Ucraina, conflictele recente din Gaza, Venezuela și Iran, dar și instabilitatea climatică și transformarea comerțului internațional într-o armă geopolitică.

Tot mai multe guverne consideră că, în condiții de criză, piețele nu mai pot fi considerate de încredere, iar alimentele trebuie tratate, la fel ca energia, drept active strategice.

În același timp, economiștii și oficialii din domeniul comerțului avertizează că acumularea simultană de rezerve de către mai multe țări poate avea efecte inverse: reducerea ofertei pe piața mondială, creșterea prețurilor și lovirea celor mai săraci importatori de alimente.