(VIDEO) Pensii din Estonia pentru moldoveni! Cine va putea beneficia și în ce condiții

Moldovenii care au muncit temporar în Estonia, la atingerea vârstei de pensionare, vor putea avea pensie din partea acestui stat. Totodată, pe perioada de activitate, aceștia vor beneficia de asigurare socială, în cazul survenirii unor riscuri, cum ar fi, de exemplu, pierderea întreținătorului, scrie Realitatea.md.

În acest sens, Guvernul a aprobat, în ședința de astăzi, proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului de modificare a Acordului în domeniul asigurărilor sociale între Republica Moldova și Estonia, semnat la 2 octombrie 2020.

„Inițiativa de modificare a Acordului aparține părții estoniene și este condiționată de lansarea reformei naționale de determinare a capacității de muncă în Estonia. Reforma prevede substituirea pensiei pentru incapacitate de muncă cu alocația pentru capacitate de muncă care nu mai face parte din sistemul de asigurări sociale de stat estonian. Totuși, pe o anumită perioadă, Protocolul prevede acordarea în continuare, a pensiei pentru incapacitate de muncă persoanelor care și-au stabilit domiciliul în Republica Moldova până la expirarea termenului stabilit al incapacității de muncă sau, după caz, până la atingerea vârstei de pensionare conform legislației Republicii Estonia”, anunță Guvernul.

Implementarea Protocolului nu implică cheltuieli din bugetul de stat. În temeiul Acordului se stabilesc pensiile de asigurări sociale prevăzute în Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii, care se achită din mijloacele Bugetului asigurărilor sociale de stat.

#estonia #varsta de pensionare #pensii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.