(VIDEO) Pensii din Estonia pentru moldoveni! Cine va putea beneficia și în ce condiții

Moldovenii care au muncit temporar în Estonia, la atingerea vârstei de pensionare, vor putea avea pensie din partea acestui stat. Totodată, pe perioada de activitate, aceștia vor beneficia de asigurare socială, în cazul survenirii unor riscuri, cum ar fi, de exemplu, pierderea întreținătorului, scrie Realitatea.md.

În acest sens, Guvernul a aprobat, în ședința de astăzi, proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului de modificare a Acordului în domeniul asigurărilor sociale între Republica Moldova și Estonia, semnat la 2 octombrie 2020.

„Inițiativa de modificare a Acordului aparține părții estoniene și este condiționată de lansarea reformei naționale de determinare a capacității de muncă în Estonia. Reforma prevede substituirea pensiei pentru incapacitate de muncă cu alocația pentru capacitate de muncă care nu mai face parte din sistemul de asigurări sociale de stat estonian. Totuși, pe o anumită perioadă, Protocolul prevede acordarea în continuare, a pensiei pentru incapacitate de muncă persoanelor care și-au stabilit domiciliul în Republica Moldova până la expirarea termenului stabilit al incapacității de muncă sau, după caz, până la atingerea vârstei de pensionare conform legislației Republicii Estonia”, anunță Guvernul.

Implementarea Protocolului nu implică cheltuieli din bugetul de stat. În temeiul Acordului se stabilesc pensiile de asigurări sociale prevăzute în Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii, care se achită din mijloacele Bugetului asigurărilor sociale de stat.

#estonia #varsta de pensionare #pensii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.