(VIDEO) Pensii din Estonia pentru moldoveni! Cine va putea beneficia și în ce condiții

Moldovenii care au muncit temporar în Estonia, la atingerea vârstei de pensionare, vor putea avea pensie din partea acestui stat. Totodată, pe perioada de activitate, aceștia vor beneficia de asigurare socială, în cazul survenirii unor riscuri, cum ar fi, de exemplu, pierderea întreținătorului, scrie Realitatea.md.

În acest sens, Guvernul a aprobat, în ședința de astăzi, proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului de modificare a Acordului în domeniul asigurărilor sociale între Republica Moldova și Estonia, semnat la 2 octombrie 2020.

„Inițiativa de modificare a Acordului aparține părții estoniene și este condiționată de lansarea reformei naționale de determinare a capacității de muncă în Estonia. Reforma prevede substituirea pensiei pentru incapacitate de muncă cu alocația pentru capacitate de muncă care nu mai face parte din sistemul de asigurări sociale de stat estonian. Totuși, pe o anumită perioadă, Protocolul prevede acordarea în continuare, a pensiei pentru incapacitate de muncă persoanelor care și-au stabilit domiciliul în Republica Moldova până la expirarea termenului stabilit al incapacității de muncă sau, după caz, până la atingerea vârstei de pensionare conform legislației Republicii Estonia”, anunță Guvernul.

Implementarea Protocolului nu implică cheltuieli din bugetul de stat. În temeiul Acordului se stabilesc pensiile de asigurări sociale prevăzute în Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii, care se achită din mijloacele Bugetului asigurărilor sociale de stat.

#estonia #varsta de pensionare #pensii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reabilitarea segmentului de cale ferată de la Văleni este o prioritate strategică pentru anul 2026, iar nefuncționalitatea acestuia generează pierderi lunare de aproximativ 10 milioane de lei pentru Calea Ferată din Moldova, a declarat ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea într-un video postat pe pagina ministerului pe care îl conduce.

Potrivit ministrului, lucrările de consolidare sunt complexe și presupun construirea și turnarea a aproximativ 900 de piloni, cu adâncimi mari, având lungimi cuprinse între 25 și 32 de metri, necesari pentru stabilitatea terasamentului. Până la venirea înghețurilor, în anul 2025, au fost executați circa 614 piloni, restul urmând să fie finalizați după reluarea lucrărilor, în condiții meteorologice favorabile.

„Trebuie să ținem cont în mod obligatoriu de condițiile meteo și să respectăm toate cerințele tehnologice. Produsul final trebuie să fie un terasament pe care să poată circula trenuri mai grele, cu un alt tonaj, la un nivel maxim de durabilitate față de cel proiectat inițial”, a subliniat Vladimir Bolea.

Ministrul a precizat că în 2026 tronsonul va fi finalizat și dat în exploatare, ceea ce va permite reluarea circulației feroviare pe acest segment esențial. Potrivit estimărilor economiștilor de la CFM, pierderile de aproximativ 10 milioane de lei lunar afectează nu doar compania feroviară, ci și agenții economici, întrucât tronsonul de la Văleni este unul de legătură pentru întreaga rețea feroviară a Republicii Moldova.

„Sunt bani de care au nevoie căile ferate, dar și mediul de afaceri. Este un segment care conectează practic toată rețeaua feroviară a țării. Finalizarea acestui proiect va aduce un nou flux de venituri pentru CFM”, a mai declarat ministrul Infrastructurii.

Lucrările la tronsonul feroviar de la Văleni au început în 2025, iar autoritățile estimează că finalizarea acestora în 2026.

Un segment de 300 m de cale ferată de la Văleni a fost inundat în anul 2022, iar autoritățile au promis că în curând va fi deschis circulației feroviare, în condițiile în care va fi deschis și podul de la Cantemir la Fălciu pentru transportul de marfă în și dinspre România.

Povestea tronsonului din Sudul țării începe în 2007, când guvernarea comunistă decide ca proiectul construcției caii ferate Cahul-Giurgiulești este unul de importanță majoră pentru Moldova, care “va asigura securitatea economică a țării”.

În anii 2007-2009, pe timpul guvernării comuniste, statul a cheltuit peste jumătate de miliard de lei pentru construcţia tronsonului Cahul – Giurgiuleşti, dar el aşa şi nu a fost finalizat.