(VIDEO) Stoianoglo o compară pe Maia Sandu cu Plahotniuc! „Procuratura Generală nu va acționa la indicații”

Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a comparat-o pe actuala președintă a Republicii Moldova, Maia Sandu, cu fostul lider democrat Vlad Plahotniuc, argumentând că șefa statului încalcă principiul separării puterii în stat. Mai multe declarații a făcut în cadrul unei conferințe de presă susținute joi, 19 august curent, în incinta instituției principale a organelor de drept. A subliniat în special despre ultima ședință a Consiliului Superior de Securitate (CSS) care ar fi fost organizată peste noapte, scrie Realitatea.md.

„Se impunea să ies cu punctul nostru de vedere, după metamorfozele politice din țară și campania denigratoare împotriva instituției și a mea personală. Aș vrea să amintesc că în Republica Moldova ca în oricare stat de drept puterile sunt separate și colaborează la nivel de egalitate și loialitate fără a se atenta la independența și imparțialitatea fiecăreia. Potrivit Constituției RM, Procuratura Generală este autonomă și se supune doar legii și niciun caz Președinției, Parlamentului sau Guvernului. La 8 luni de când Maia Sandu a devenit președinte, Procuratura Generală a încercat să stabilească un dialog conform, bazat pe respect reciproc, dar din păcate eforturile noastre au fost în zadar. Doamna președintă nu a binevoit să se intereseze despre starea lucrurilor, despre problemele cu care ne confruntăm și cum ar putea să ne ajute pentru a redresa situația”, a declarat Alexandr Stoianoglo.

În continuare, acesta a amintit de ultima ședința a CSS din 10 august curent, unde procurorul general este „raportor de serviciu pe dosare sensibile”. „Tentativele mele de a explica că examinarea unor dosare nu reprezintă responsabilitate CSS și reprezintă o ingerință în activitatea penală, a fost respinsă brutal cu argumentul – incompetență. Ultima ședință CSS a fost organizată peste noapte, cu chemarea procurorilor-șefi la raport. Și-a permis cred doar Plahotniuc…”, a opinat procurorul general.

La aceeași ședință, i-ar fi fost prezentată o listă de oameni, inclusiv care se numără printre actuala opoziție din Parlament, care ar trebui să fie trași la răspundere.

#platotniuc #stoianoglo #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.