(VIDEO) Traian în inspecție la Cruzești. Descoperă proiectul de suflet al primarului comunei

05 Nov. 2022, 09:41
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
05 Nov. 2022, 09:41 // Actual //  MD Bani

Ora de LIVE cu Traian continuă inspecția în suburbiile Chișinăului. De data aceasta, colegul nostru a ajuns la Cruzești, unde a discutat despre realizările, planurile și problemele localității cu Violeta Crudu, primarul comunei.

În perioada 2020-2022, Municipiul Chișinău a investit circa 4,72 milioane de lei pentru dezvoltarea comunei Cruzești.

„Proiectul meu de suflet este reparația școlii din Cruzești, pe care am transformat-o în complex educațional. Până atunci, grădinițele se aflau în două case vechi. Datorită Guvernului României am reușit să creăm acest complex educațional și să-l trecem la balanța Primăriei Chișinău. Astfel, am putut să salvăm și școala, unde aveam puțini copii, dar și grădinița. În fiecare an, municipalitatea ne oferă circa 400-500 mii de lei pentru infrastructura instituției”, a declarat Violeta Crudu, care a câștigat în 2021 al doilea mandat de primar în satul Cruzești.

Situată la 14 km de Chișinău, comuna Cruzești este formată din satele Cruzești (sat-reședință) și Cereborta. La momentul recensământului din 2014, comuna avea o populație de circa 1 815 de locuitori. Localitatea se învecinează cu Budești, Colonița și Tohatin.

„Suntem printre puține localități din Moldova, care are 100% apeduct și 95% gazoduct. Deja avem un proiect pentru încă o porțiune de gazoduct, care a fost finanțat inclusiv de Primăria Chișinău”, conchide primarul.

În continuare, vă invităm să vizionați interviul integral.

Proiect finanțat și implementat de Primăria municipiului Chișinău, prin intermediul Programului Buget Civil Chișinău, ediția 2022.

Realitatea Live

27 Ian. 2026, 10:57
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
27 Ian. 2026, 10:57 // Actual //  Grîu Tatiana

Prăbușirea prețului petrolului rusesc, care se vinde cu un discount de aproape 50% față de cotațiile internaționale, a determinat cea mai mare companie petrolieră privată din Rusia să ceară sprijin guvernului. Aflată sub sancțiuni americane, compania Lukoil a solicitat Ministerului Energiei modificarea modului de impozitare, astfel încât să poată beneficia de plăți din bugetul federal.

Potrivit presei ruse, compania cere ajustarea formulei mecanismului de „demfer” introdus în 2018 pentru stabilizarea prețurilor la carburanți. În prezent, din cauza creșterii discountului la țițeiul rusesc, companiile petroliere ar urma să plătească sume importante la buget în cadrul acestui mecanism. Doar în luna decembrie, plățile ar putea ajunge la 13 miliarde de ruble. Lukoil propune limitarea discountului luat în calcul la 10–15 dolari pe baril, ceea ce ar elimina obligațiile de plată și ar permite, dimpotrivă, accesarea de fonduri bugetare.

Industria petrolieră rusă este îngrijorată de creșterea diferenței dintre prețul petrolului Urals și cel al Brent, situație care a dus mecanismul de compensare „în zona negativă”. Dacă în anii precedenți bugetul rus a plătit companiilor petroliere sute de miliarde de ruble prin acest sistem, acum situația s-a inversat, iar firmele ar putea fi nevoite să verse zeci de miliarde la buget în lunile de iarnă.

Această evoluție lovește puternic în finanțele companiilor, care deja se confruntă cu scăderi drastice ale profiturilor. Lukoil a raportat pentru prima jumătate a anului 2025 o înjumătățire a profitului, iar Rosneft, liderul industriei rusești, a anunțat o reducere de trei ori a profitului în perioada ianuarie–septembrie.

Situația este agravată de scăderea cotațiilor internaționale. Prețul mediu al petrolului Urals a coborât în decembrie la aproximativ 39 de dolari pe baril, iar în ianuarie la 35–37 de dolari, cel mai redus nivel de după pandemia de COVID-19. Potrivit unor surse din industrie citate de Reuters, la un preț sub 40 de dolari pe baril, aproape jumătate dintre proiectele petroliere din Rusia devin neprofitabile.

Banca Centrală a Rusiei a anunțat anterior că discountul pentru petrolul rusesc a fost de aproape 15% în trimestrele doi și trei, ajungând la 17% în octombrie. Reprezentanții instituției consideră însă că extinderea discountului este un fenomen temporar, menționând că exportatorii ruși au reușit să-și diversifice rutele de livrare și să se adapteze la noile condiții de piață.