VIDEO Transparența și incluziunea tuturor categoriilor sociale în luarea deciziilor, discutate la un Forum în Florești

Cât de transparent este procesul decizional din raionul Florești și în ce măsură Consiliul Raional ține cont de incluziunea tuturor categoriilor sociale în luarea deciziilor? Membrii Consiliului Raional de Participare Florești – un organ consultativ creat cu scopul de a contribui la democrația participativă din raion – și factori de decizie au vorbit despre rezultatele activităților din anul 2023.

„Este un eveniment anual major (n. r. – Forumul Anual al Democrației Locale), fiindcă am sintetizat activitatea Consiliului Raional de Participare care este compus din membrii ai asociațiilor obștești din 19 localități care au depus o muncă de voluntariat”, a declarat Feodosia Bunescu, directoarea proiectului „Consiliul Raional de Participare Florești”.

Potrivit directoarei de proiect, în raion a fost constatată lipsa comunicării eficiente dintre societatea civilă și factorii de decizie locali, iar membrii Consiliului Raional de Participare au depus o muncă enormă în încercarea de a elimina aceste lacune. Un accent a fost pus pe tinerii fără ocupație.

„Acești tineri nu au nivelul de studii necesare ca ei să poată elabora un plan de afaceri, să participe la un concurs și să inițieze o afacere. De aceea în funcția noastră este ca să ridicăm capacitățile acestor tineri ca ei să devină capabili să-și îmbunătățească situația proprie. Să se implice în dezvoltarea comunitară și ulterior să influențeze și procesul decizional”, a menționat Feodosia Bunescu.

Andrei Brighidin, director de dezvoltare, monitorizare și evaluare la Fundația Est-Europeană, a declarat următoarele:

„Am văzut pe parcursul forumului că membrii comunității, membrii asociației, adică a societății civile au formulat deja câteva probleme referitoare la asigurarea transparenței decizionale. Problemele au fost însoțite de către soluții concrete și acest fapt ne bucură pentru că transparența, după cum spuneam, este o precondiție esențială a participării”.

Iar Galina Ignat, manager financiar la Biroul de Cooperare al Elveției în Republica Moldova, a declarat că:

„Susținem anume crearea acestor consilii participative pentru a asigura transparența decizională a proceselor care au loc în consilii și în primării, participarea activă a cetățenilor precum și incluziunea socială”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

„Eu consider că este foarte important ca în raioane să fie dezvoltate asemenea proiecte. Toți cetățenii, locuitorii al raionului Florești trebuie să fie implicați în luarea deciziilor. Trebuie să fie informați, în primul rând. Trebuie să cunoască situația la zi, problemele, care sunt soluțiile pentru a le rezolva”, a spus Iurie Vlad, vicepreședinte al raionului Florești.

Evenimentul a fost organizat de asociația obștească „Pro Comunitate Băhrinești”, care deține secretariatul Consiliului Raional de Participare Florești în cadrul proiectului „Cetățeni activi, comunități prospere – faza II”, implementat cu sprijinul Fundației Est-Europene, din resursele acordate de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) și Suedia.

#incluziune sociala #floresti #comunicare #forum

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul președinte al României, Klaus Iohannis, a fost executat silit de către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), potrivit surselor G4Media și Economedia din instituție. Una dintre casele acestuia urmează să fie scoasă la licitație, în timp ce statul român pregătește și o acțiune în instanță pentru recuperarea sumelor obținute din închirierea imobilului.

Conform comunicatului ANAF din 3 octombrie, instituția a preluat imobilul vizat și a schimbat yala acestuia, după ce Klaus Iohannis ar fi refuzat să participe la predarea spațiului. Este vorba de spațiul comercial situat pe strada Nicolae Bălcescu nr. 29 din Sibiu, pentru care ANAF i-a cerut fostului președinte, încă din august, să restituie suma de 4,7 milioane lei, bani obținuți din chirii.

Imobilul de pe Bălcescu 29 a aparținut familiei prezidențiale între 1999 și 2016, aducând venituri de peste 260.000 de euro din închirierea către Raiffeisen Bank. Potrivit investigațiilor Rise Project și Centrului de Investigații Media, familia Iohannis a achiziționat imobilul printr-o succesiune contestată, iar în 2015 Curtea de Apel Brașov a stabilit că deținerea era nelegală.

În aprilie 2016, titlul de proprietate al familiei Iohannis a fost radiat din cartea funciară, iar ulterior au urmat procese între statul român și foștii proprietari privind dreptul de proprietate asupra imobilului.

Cazul are la bază o istorie complicată a moștenirii, pornind de la imobilele familiei Ghenea-Baștea naționalizate în perioada comunistă. În 1999, un presupus moștenitor, Ioan Baștea, a obținut prin instanță revocarea naționalizării, moment din care, printr-o serie de tranzacții, soții Klaus și Carmen Iohannis au ajuns coproprietari ai imobilului.

Astfel, casa din centrul Sibiului, devenită sursă de venituri consistente, este acum obiectul unei executări silite, iar fostul președinte riscă și procese suplimentare pentru recuperarea banilor în favoarea statului.