VIDEO Ucraina schimbă tactica împotriva lui Putin cu noile arme americane: Lovituri fatale în adâncul Rusiei și Crimeea

Războiul lui Putin din Ucraina are încă un final imprevizibil, însă eșecul armatei ruse este unul evident, după ce trupele Kievului au recuperat aproape jumătate din teritoriile ocupate.

Așa cum rachetele HIMARS furnizate Ucrainei de Statele Unite au contribuit la întoarcerea frontului anul trecut, acum Ucraina dispune de bombe ghidate de precizie americane denumite GLSDB, ce pot lovi adânc în spatele liniilor ruse, la 150 de kilometri, putând schimba soarta războiului.
Rusia a anunțat marți, 28 martie 2023, că armata sa a interceptat o bombă ucraineană de diametru mic GLSDB, lansată de la sol, furnizată de Statele Unite, precum și alte 18 rachete de tip HIMARS, semnalând că forțele ucrainene folosesc acum această armă ghidată cu rază lungă de acțiune, potrivit Newsweek.

Raportul Rusiei indică faptul că Ucraina a primit și a fost instruită cu privire la modul de utilizare a bombelor americane puternice, pe care le-a cerut de mult timp, în ciuda temerilor că aceste arme ar putea depăși linia roșie a președintelui rus Vladimir Putin.

GLSDB sunt bombe de precizie care au fost văzute ca o dezvoltare puternică pentru trupele ucrainene, care au acționat cu eficiență pentru a împiedica Rusia să obțină câștiguri în zone cheie din regiunea de est a Donețk, inclusiv la Bahmut. În special, aceste bombe sunt capabile să lovească ținte la 150 de kilometri (95 de mile) distanță, extinzând astfel capacitatea Ucrainei de a lovi în spatele liniilor Rusiei. De asemenea, ele pot fi montate pe rachete care au făcut deja parte din arsenalul Ucrainei.

Rachetele tip GLSDB americane sunt printre cele mai percutante și eficiente bombe ghidate din lume lansate de la sol, având un diametru redus și costând mai puțin, numai 40.000 de dolari, față de HIMARS care au preț mult mai mare de 110.000 de dolari bucata.
Aceste bombe ghidate de mare precizie (precizia țintelor lovite de numai 1 metru) pot lovi obiective din spatele linilor inamice ale Rusiei, până la 150 de kilometri, față de numai 70 de kilometri ale rachetelor HIMARS. Ele sunt fabricate în masă, fiind dezvoltate dintr-o colaborare dintre firma americană Boeing și compania SAAB din Suedia.

Rachetele GLSDB, care au o lungime de 3,91 de metri, un diametru de 241,3 milimetri și o greutate de 272,1 kilograme, pot fi lansate de sisteme HIMARS americane mobile montate pe camioanele primite de Ucraina. Pot fi lansate rapid, una după alta 6 rachete GLSDB, care oferă o capabilitate de atac superioară, fiind greu de contracarat și putând aduce pagube mari rușilor.

Wes Rumbaugh, membru asociat în Proiectul de apărare antirachetă de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, a declarat că „această rază extinsă a rachetele GLSDB permite trupelor ucrainene să vizeze o gamă mai largă de ținte rusești, inclusiv pe cele aflate mai în spatele liniilor principale de luptă, oferindu-le mai multe opțiuni pentru a perturba operațiunile rusești”, a spus el.

El a remarcat că Ucraina a avut o „întorsătură relativ rapidă” în ceea ce privește utilizarea bombelor GLSDB, deoarece ar fi avut nevoie de „investiții și timp” pentru a pregăti forțele ucrainene să le folosească în mod corespunzător.

Acum, Kievul poate lovi adânc în Rusia anumite obiective militare importante, chiar și în Crimeea, unde există baze ale Moscovei, aerodromuri și portul Sevastopol plin cu nave și submarine, de unde sunt lansate frecvent rachete de croazieră care lovesc orașele din Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#arme #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.