VIDEO Ucraina schimbă tactica împotriva lui Putin cu noile arme americane: Lovituri fatale în adâncul Rusiei și Crimeea

30 Mart. 2023, 07:37
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Mart. 2023, 07:37 // Actual //  bani.md

Războiul lui Putin din Ucraina are încă un final imprevizibil, însă eșecul armatei ruse este unul evident, după ce trupele Kievului au recuperat aproape jumătate din teritoriile ocupate.

Așa cum rachetele HIMARS furnizate Ucrainei de Statele Unite au contribuit la întoarcerea frontului anul trecut, acum Ucraina dispune de bombe ghidate de precizie americane denumite GLSDB, ce pot lovi adânc în spatele liniilor ruse, la 150 de kilometri, putând schimba soarta războiului.
Rusia a anunțat marți, 28 martie 2023, că armata sa a interceptat o bombă ucraineană de diametru mic GLSDB, lansată de la sol, furnizată de Statele Unite, precum și alte 18 rachete de tip HIMARS, semnalând că forțele ucrainene folosesc acum această armă ghidată cu rază lungă de acțiune, potrivit Newsweek.

Raportul Rusiei indică faptul că Ucraina a primit și a fost instruită cu privire la modul de utilizare a bombelor americane puternice, pe care le-a cerut de mult timp, în ciuda temerilor că aceste arme ar putea depăși linia roșie a președintelui rus Vladimir Putin.

GLSDB sunt bombe de precizie care au fost văzute ca o dezvoltare puternică pentru trupele ucrainene, care au acționat cu eficiență pentru a împiedica Rusia să obțină câștiguri în zone cheie din regiunea de est a Donețk, inclusiv la Bahmut. În special, aceste bombe sunt capabile să lovească ținte la 150 de kilometri (95 de mile) distanță, extinzând astfel capacitatea Ucrainei de a lovi în spatele liniilor Rusiei. De asemenea, ele pot fi montate pe rachete care au făcut deja parte din arsenalul Ucrainei.

Rachetele tip GLSDB americane sunt printre cele mai percutante și eficiente bombe ghidate din lume lansate de la sol, având un diametru redus și costând mai puțin, numai 40.000 de dolari, față de HIMARS care au preț mult mai mare de 110.000 de dolari bucata.
Aceste bombe ghidate de mare precizie (precizia țintelor lovite de numai 1 metru) pot lovi obiective din spatele linilor inamice ale Rusiei, până la 150 de kilometri, față de numai 70 de kilometri ale rachetelor HIMARS. Ele sunt fabricate în masă, fiind dezvoltate dintr-o colaborare dintre firma americană Boeing și compania SAAB din Suedia.

Rachetele GLSDB, care au o lungime de 3,91 de metri, un diametru de 241,3 milimetri și o greutate de 272,1 kilograme, pot fi lansate de sisteme HIMARS americane mobile montate pe camioanele primite de Ucraina. Pot fi lansate rapid, una după alta 6 rachete GLSDB, care oferă o capabilitate de atac superioară, fiind greu de contracarat și putând aduce pagube mari rușilor.

Wes Rumbaugh, membru asociat în Proiectul de apărare antirachetă de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, a declarat că „această rază extinsă a rachetele GLSDB permite trupelor ucrainene să vizeze o gamă mai largă de ținte rusești, inclusiv pe cele aflate mai în spatele liniilor principale de luptă, oferindu-le mai multe opțiuni pentru a perturba operațiunile rusești”, a spus el.

El a remarcat că Ucraina a avut o „întorsătură relativ rapidă” în ceea ce privește utilizarea bombelor GLSDB, deoarece ar fi avut nevoie de „investiții și timp” pentru a pregăti forțele ucrainene să le folosească în mod corespunzător.

Acum, Kievul poate lovi adânc în Rusia anumite obiective militare importante, chiar și în Crimeea, unde există baze ale Moscovei, aerodromuri și portul Sevastopol plin cu nave și submarine, de unde sunt lansate frecvent rachete de croazieră care lovesc orașele din Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.