VIDEO Ucraina schimbă tactica împotriva lui Putin cu noile arme americane: Lovituri fatale în adâncul Rusiei și Crimeea

30 Mart. 2023, 07:37
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Mart. 2023, 07:37 // Actual //  bani.md

Războiul lui Putin din Ucraina are încă un final imprevizibil, însă eșecul armatei ruse este unul evident, după ce trupele Kievului au recuperat aproape jumătate din teritoriile ocupate.

Așa cum rachetele HIMARS furnizate Ucrainei de Statele Unite au contribuit la întoarcerea frontului anul trecut, acum Ucraina dispune de bombe ghidate de precizie americane denumite GLSDB, ce pot lovi adânc în spatele liniilor ruse, la 150 de kilometri, putând schimba soarta războiului.
Rusia a anunțat marți, 28 martie 2023, că armata sa a interceptat o bombă ucraineană de diametru mic GLSDB, lansată de la sol, furnizată de Statele Unite, precum și alte 18 rachete de tip HIMARS, semnalând că forțele ucrainene folosesc acum această armă ghidată cu rază lungă de acțiune, potrivit Newsweek.

Raportul Rusiei indică faptul că Ucraina a primit și a fost instruită cu privire la modul de utilizare a bombelor americane puternice, pe care le-a cerut de mult timp, în ciuda temerilor că aceste arme ar putea depăși linia roșie a președintelui rus Vladimir Putin.

GLSDB sunt bombe de precizie care au fost văzute ca o dezvoltare puternică pentru trupele ucrainene, care au acționat cu eficiență pentru a împiedica Rusia să obțină câștiguri în zone cheie din regiunea de est a Donețk, inclusiv la Bahmut. În special, aceste bombe sunt capabile să lovească ținte la 150 de kilometri (95 de mile) distanță, extinzând astfel capacitatea Ucrainei de a lovi în spatele liniilor Rusiei. De asemenea, ele pot fi montate pe rachete care au făcut deja parte din arsenalul Ucrainei.

Rachetele tip GLSDB americane sunt printre cele mai percutante și eficiente bombe ghidate din lume lansate de la sol, având un diametru redus și costând mai puțin, numai 40.000 de dolari, față de HIMARS care au preț mult mai mare de 110.000 de dolari bucata.
Aceste bombe ghidate de mare precizie (precizia țintelor lovite de numai 1 metru) pot lovi obiective din spatele linilor inamice ale Rusiei, până la 150 de kilometri, față de numai 70 de kilometri ale rachetelor HIMARS. Ele sunt fabricate în masă, fiind dezvoltate dintr-o colaborare dintre firma americană Boeing și compania SAAB din Suedia.

Rachetele GLSDB, care au o lungime de 3,91 de metri, un diametru de 241,3 milimetri și o greutate de 272,1 kilograme, pot fi lansate de sisteme HIMARS americane mobile montate pe camioanele primite de Ucraina. Pot fi lansate rapid, una după alta 6 rachete GLSDB, care oferă o capabilitate de atac superioară, fiind greu de contracarat și putând aduce pagube mari rușilor.

Wes Rumbaugh, membru asociat în Proiectul de apărare antirachetă de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, a declarat că „această rază extinsă a rachetele GLSDB permite trupelor ucrainene să vizeze o gamă mai largă de ținte rusești, inclusiv pe cele aflate mai în spatele liniilor principale de luptă, oferindu-le mai multe opțiuni pentru a perturba operațiunile rusești”, a spus el.

El a remarcat că Ucraina a avut o „întorsătură relativ rapidă” în ceea ce privește utilizarea bombelor GLSDB, deoarece ar fi avut nevoie de „investiții și timp” pentru a pregăti forțele ucrainene să le folosească în mod corespunzător.

Acum, Kievul poate lovi adânc în Rusia anumite obiective militare importante, chiar și în Crimeea, unde există baze ale Moscovei, aerodromuri și portul Sevastopol plin cu nave și submarine, de unde sunt lansate frecvent rachete de croazieră care lovesc orașele din Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.