VIDEO Se clatină fotoliul ministrului Educației!? Maia Sandu bate șaua să se priceapă Topală

În discursul de inaugurare a noilor miniștri Dumitru Alaiba și a Rodicăi Iordanov, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu a făcut aluzie la reformele din învățământ care bat pasul pe loc. Respectiv ne-am putea aștepta la o nouă demisie a ministrului Educației, Anatolie Topală.

„La fel, dezvoltarea economică nu se poate face fără reforma educației. Reforma învățământului profesional tehnic se întâmplă prea încet. Reforma învățământului superior trebuie să producă rezultate reale, să nu fie doar o simplă fuziune pe hârtie a câtorva instituții”, spunea Sandu.

De numele ministrului Educației Anatolie Topală este legată reforma învățământului din această vară. Este vorba de comasarea instituțiilor superioare de învățământ din republica Moldova. Reforma a fost necesară pe fundalul reducerii numărului de studenți, dar și pentru optimizarea cheltuielilor.

Miercuri, în ședința de Guvern și-a anunțat demisia ministrul Economiei, Sergiu Gaibu, care a fost înlocuit cu deputatul PAS, Dumitru Alaiba și șeful de la APP, Eugeniu Cozonac, care a fost înlocuit cu securistul Alexandru Musteață.

#topoala #reforma #demisie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Importurile de hidrocarburi rusești de către China au înregistrat în aprilie 2025 un declin semnificativ, potrivit datelor oficiale ale administrației vamale chineze. Comparativ cu aceeași lună din anul trecut, importurile de cărbune și petrol din Rusia au scăzut cu aproximativ 13%, reflectând o tendință îngrijorătoare pentru economia rusă, deja afectată de pierderea piețelor europene.

Importurile de cărbune din Rusia au scăzut cu 13%, ajungând la 7,397 milioane de tone. În perioada ianuarie–aprilie 2025, volumul total importat a crescut marginal, cu doar 2% față de aceeași perioadă din 2024. Sectorul minier rusesc resimte presiunea acută a pierderii accesului la piețele occidentale și a dependenței crescute de piața chineză, care a impus taxe vamale pe cărbunele rusesc începând cu 2024, notează Reuters.

Potrivit Ministerului rus al Energiei, anul trecut, jumătate dintre companiile miniere de cărbune au înregistrat pierderi, iar firmele responsabile de circa 9% din producția totală se află în prag de faliment. Guvernul rus încearcă să salveze sectorul prin reduceri la transportul feroviar și garanții pentru export, dar eficiența acestor măsuri este pusă sub semnul întrebării, mai ales în contextul scăderii generale a cererii chineze de cărbune, care a fost în aprilie cu 16% mai mică față de anul precedent.

În paralel, importurile chineze de petrol din Rusia au scăzut cu 12,9% în aprilie, atingând 8,07 milioane de tone (circa 1,96 milioane de barili pe zi). Față de martie, scăderea a fost de 5,8%. Spre deosebire de cărbune, Beijingul a compensat această reducere prin majorarea importurilor din alte țări, totalul achizițiilor ajungând la 48,06 milioane de tone, cu 7,5% mai mult decât în aprilie 2024.

Scăderea achizițiilor s-a produs în ciuda reducerii prețului petrolului rusesc, care a atins în aprilie o medie de 55,64 dolari/baril, conform Agenției Internaționale pentru Energie. Motivele pentru care China a limitat cumpărăturile nu sunt clare, dar tensiunile geopolitice joacă un rol tot mai mare.

Primăvara aceasta, congresmeni americani din ambele partide au propus un proiect de lege care prevede introducerea unor tarife de 500% pentru toate statele care cumpără petrol rusesc, ca formă de presiune asupra Moscovei în contextul războiului din Ucraina. Senatorul Lindsey Graham și liderul republican din Senat, John Thune, au anunțat că proiectul este pregătit pentru implementare dacă administrația americană decide să adopte sancțiuni mai dure.

Totuși, Donald Trump, în urma unei recente convorbiri telefonice cu Vladimir Putin, a dat de înțeles că nu intenționează să înăsprească presiunea economică asupra Rusiei, ceea ce lasă deschisă o fereastră de incertitudine pentru evoluția relațiilor comerciale dintre Moscova și partenerii săi strategici.