Viitorul lui Vladimir Putin pare din ce în ce mai incert. Posibilii înlocuitori

Vladimir Putin nu a dat niciun semn că ar fi dispus să se retragă, dar chiar dacă nu se gândește la succesiunea sa, mulți din Rusia o fac.

Inversările militare în Ucraina, incertitudinile politice de acasă și întrebările legate de sănătatea lui înseamnă că elita discută în liniște despre ceva ce în urmă cu doar câteva luni ar fi fost de neconceput: cum ar putea arăta viața după Putin?, scrie Mark Galeotti, director al companiei de consultanță Mayak Intelligence.

Mașina de propagandă a Kremlinului se învârte pentru tot ce merită, descriind „operațiunea specială” a lui Putin ca îndeplinind obiectivele, dar este important să se facă distincția între ceea ce i se spune populației în general și ceea ce știe elita. Reputația sa a suferit serioase prejudicii. Chiar dacă forțele ruse obțin în prezent câștiguri modeste în Donbas, nu poate scăpa de eșecul abject al strategiei sale inițiale, cu obiectivul său ambițios de a pune mâna pe Kiev și de a impune un guvern marionetă, scrie Mark Galeotti îm The Telegraph.

Inflația și șomajul vor deveni probleme serioase

Putin poate spera ca Occidentul să-și piardă entuziasmul pentru sprijinirea Ucrainei, dar chiar dacă sancțiunile vor fi ridicate mâine, pagubele deja făcute economiei ruse înseamnă că va dura ani să se redreseze. Sancțiunile au contribuit la creșterea inflației până la aproape 18%, iar până în toamnă acest lucru, împreună cu creșterea șomajului, va deveni o problemă serioasă. Între timp, armata întâmpină dificultăți în a găsi oameni pentru a-și reînnoi rândurile, iar generalii se înfurie pe motiv că Putin se chinuie cu privire la mobilizarea rezervelor.

Timpul lui Putin se apropie de sfârșit
În plus, zvonurile persistente despre probleme grave de sănătate – speculațiile variază de la cancer la Parkinson – contribuie la sentimentul că timpul pentru Putin e pe terminate. (De asemenea, ajută la explicarea de ce ucrainenii sunt atât de dornici să răspândească aceste povești).

Există puține șanse ca Putin să fie răsturnat iminent – el este protejat de un puternic aparat de securitate care se bazează mai ales pe faptul că se supravegheze și se contracarează reciproc.

Dar, mai devreme sau mai târziu, sănătatea lui s-ar putea să se clatine, sau situația din Rusia va deveni atât de dificilă încât o anumită criză va împinge suficient de mult din elită să se întoarcă împotriva lui.

Întrebarea de un milion de dolari: Cine îl va înlocui?

Dacă Putin poate alege, atunci este probabil să aleagă pe cineva în care crede că poate avea încredere pentru securitatea și moștenirea sa. Acesta ar putea fi cineva ca Aleksei Diumin, unul dintre foștii săi bodyguarzi și acum guvernator al regiunii Tula. Cu toate acestea, este discutabil dacă restul elitei ar accepta un alt om puternic. Ministrul Apărării Serghei Șoigu – unul dintre cei mai apropiați aliați ai lui Putin – a părut cândva o alternativă plauzibilă, dar a fost pătat de performanța slabă a armatei. Cu toate acestea, el este un supraviețuitor viclean și încă nu poate fi exclus. Dacă Putin nu va putea alege, este probabil ca succesiunea să fie modelată de înțelegeri din culise între elite. Ei vor încerca să se asigure că oricine va deveni noul președinte va fi mult mai puțin puternic decât a devenit Putin. Problema este că nu există un singur bloc de putere dominantă gata să-și impună candidatul atunci când va veni momentul.

El – probabil va fi un el – ar putea fi un președinte al consiliului de administrație, cineva capabil să găsească un consens în cadrul acestei coaliții formată din generali, oameni de afaceri și birocrați. Aceasta ar putea fi o figură tehnocrată precum prim-ministrul Mihail Mișustin sau primarul Moscovei, Serghei Sobianin.

Alternativ, ar putea fi o marionetă de care nimeni nu se teme cu adevărat. Fostul președinte și prim-ministru Dmitri Medvedev încearcă în prezent să se repoziționeze ca un tip dur, dar este încă o figură care s-ar putea potrivi unui astfel de rol. La fel ar putea fi și adjunctul șefului administrației prezidențiale Serghei Kirienko.

Orice s-ar întâmpla, faptul că diferiți candidați sunt discutați – deși cu prudență – sugerează că nici măcar cercurile de elită din Moscova nu cred că Putin își va restabili autoritatea de odinioară fără efort. Într-un fel sau altul, zilele lui sunt acum numărate, conchide Mark Galeotti.

#înlocuitori #criză #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.