Vine criza crizelor! Deputații au votat modificările legii bugetului pentru anul 2022

Deputații au votat în ședința de astăzi, 8 septembrie, modificarea legii bugetului de stat pentru anul 2022.

Astfel, potrivit modificărilor veniturile bugetului de stat pentru anul curent se majorează de la 52,701 mlrd. lei până la 57,971 mlrd. lei (+10%), iar cheltuielile – de la 72,087 mlrd. lei până la 75,216 mlrd. lei (+4,3%). Respectiv, deficitul bugetului de stat s-a micșorat de la 19,386 mlrd. lei până la 17,245 mlrd. lei (-11%). Deficitul bugetar urmează să fie acoperit atât din surse externe, cât și din cele interne.

Creșterea veniturilor provenite din impozite și taxe este estimată la circa 7,4% (3,534 mlrd lei), a încasărilor din granturi cu circa 53% (1,299 mlrd. lei), precum și a încasărilor din alte venituri – cu circa 19,3%.

Cele mai semnificative majorări sunt înregistrate la grupul „protecția socială” (+1,758 mlrd. lei), necesare pentru acordarea unui suport financiar unic beneficiarilor de toate tipurile de pensii/alocații sociale de stat și majorarea alocațiilor ca ajutor pentru perioada rece a anului.

De asemenea, se prevăd majorări pentru grupul „servicii de stat cu destinație generală” (cu 996,7 mil. lei), ce vor fi utilizate pentru gestionarea crizei energetice, crizei refugiaților din Ucraina și includerea alocațiilor pentru acordarea plății unice pentru susținerea unor angajați din cadrul autorităților/instituțiilor bugetare. Totodată, vor fi majorări pentru Fondul rutier și proiecte de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii.

Volumul alocațiilor pentru investiții capitale se majorează cu 419,7 mil. lei sau cu 15,2%. Pentru a asigura continuitatea lucrărilor de construcție/reconstrucție se majorează și volumul alocațiilor pentru unele proiecte de investiții capitale, precum: proiectul „Susținerea Programului în sectorul drumurilor” – 682,6 mil. lei, „Reabilitarea drumurilor locale” – 95,0 mil. lei, construcția Unității de primiri urgente a Institutului de Medicină Urgentă – 6 mil. lei, ș.a.

Principalele majorări de alocații incluse în proiectul de modificare a bugetului pentru anul 2022 sunt destinate pentru:

Cheltuieli de personal – 54,8 mil lei, inclusiv în contextul majorării de la 1 septembrie 2022 a valorii de referință a salariului pentru angajații din sectorul bugetar;

Asigurarea autorităților/instituțiilor publice cu mijloace financiare suplimentare pentru achitarea resurselor energetice / comunale – 43,4 mil. lei;

Elaborarea și pilotarea modulului Internet-Voting – 8,0 mil. lei;

Modernizarea infrastructurii Postului Vamal Sculeni – 13,3 mil. lei;

Instituirea și funcționarea Punctului de trecere a frontierei de stat Leova-Bumbăta – 8,4 mil. lei;

Suplinirea fondurilor de urgență ale Guvernului – 670 mil. lei;

Acordarea plății unice pentru susținerea unor angajați din cadrul autorităților/instituțiilor bugetare – 567,0 mil. lei, ș.a

Conform estimărilor, ponderea datoriei de stat în PIB la sfârșitul anului 2022 nu va depăși 36,1%, soldul datoriei de stat la data de 31 decembrie 2022 atingând 101,069 mlrd. lei.

Modificarea Legii bugetului de stat 2022 este impusă de circumstanțele în care activează economia națională și a fost necesară pentru atenuarea impactului negativ al crizei energetice și crizei refugiaților asupra populației, instituțiilor publice și agenților economici.

#modificare #buget #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu dispune în prezent de o industrie de apărare în sens clasic, însă autoritățile recunosc necesitatea dezvoltării acestui sector și intenționează să valorifice industriile cu dublă utilizare care pot deveni atractive pentru partenerii internaționali. Declarația aparține lui Valeriu Mija, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, făcută în timpul unui briefing dedicat summitului NATO de la Haga.

Întrebat despre strategia națională de apărare și despre conexiunile dintre industria locală și lanțurile valorice europene și euroatlantice, Mija a confirmat că Republica Moldova „nu are industrie de apărare clasică”, dar că „lucrurile se mișcă” în direcția integrării în rețelele europene. El a subliniat că documentul strategic include obiective pentru dezvoltarea acestui sector și o cooperare mai strânsă cu Uniunea Europeană și NATO.

„Avem foarte multe industrii cu destinații duble care pot fi catalogate ca mărfuri strategice și care reprezintă interes pentru parteneri”, a explicat oficialul. Potrivit lui, Moldova acționează pe trei filiere: bilaterală, NATO și UE. În cadrul colaborării cu Bruxellesul se lucrează la ajustarea standardelor și identificarea oportunităților concrete de integrare în lanțurile de producție de apărare.

Mija a mai menționat că noua strategie se corelează cu planul de creștere economică dezvoltat de Ministerul Dezvoltării Economice, care vizează stimularea industriilor cu destinație dublă – atât pentru piața civilă, cât și pentru necesități de securitate.

„Pentru Moldova, acest efort ar însemna locuri de muncă, dezvoltare economică și creșterea rezilienței. Pentru parteneri – acces la produse strategice competitive”, a afirmat oficialul.

În contextul în care bugetele de apărare europene au scăzut de trei ori în ultimele decenii, iar cele din Asia au crescut exponențial, NATO și UE încep să investească tot mai mult în revitalizarea capacităților industriale militare. Moldova vrea să prindă acest tren și să contribuie cu propriile resurse intelectuale și capacități industriale emergente.