VinOpera 2023: Primul festival internațional în Moldova, alimentat 100% de energie verde

Într-o premieră absolută pentru Republica Moldova, Festivalul Internațional VinOpera 2023 se îndreaptă spre o nouă direcție, devenind primul eveniment de acest gen din țară alimentat în întregime de energie solară. Sub conducerea Fundației „Constantin Mimi” și găzduit de Castelul Mimi, festivalul își propune să ofere o experiență muzicală de calitate, dar și să trimită un semnal clar despre importanța sustenabilității în evenimentele culturale.

Castelul Mimi a făcut investiții importante în infrastructura sa de energie solară, instalând 250 kW de panouri solare pentru a se alătura celor 137 kW deja existenți. Împreună, acestea vor furniza 70% din necesarul energetic al castelului. Mai mult decât cifre, acest efort reprezintă o atitudine responsabilă față de mediu.

„Am dorit ca VinOpera să fie un exemplu pentru evenimentele culturale viitoare în ceea ce privește utilizarea resurselor regenerabile”, a declarat Adrian Trofim, director executiv al Castel Mimi.

Între acordurile muzicii clasice și degustările de vinuri fine, se află un angajament solid față de mediu. Pentru a face o schimbare reală, organizatorii au luat măsuri concrete pentru ca evenimentul să fie mai prietenos cu mediul:

– Opțiunea de Transport Eco-Friendly: Încurajarea participanților să folosească transportul în comun, în special trenurile, pentru a reduce emisiile de carbon.

– Energia Solară în Prim-Plan: Festivalul se va alimenta exclusiv cu energie solară, contribuind astfel la reducerea impactului asupra mediului.

– Gestionarea Deșeurilor: Promovarea reciclării și gestionării corecte a deșeurilor în timpul evenimentului.

– Susținerea Producătorilor Locali: Promovarea producătorilor locali de vin și a practicilor de producție sustenabilă.

– Accesibilitate și Educație: Asigurarea unei experiențe accesibile pentru toate persoanele, inclusiv cele cu dizabilități, și programe educaționale pentru conștientizare.

Programat între 30 august și 1 septembrie, festivalul se va desfășura în trei locații. La Varniţa şi Bulboaca toţi pasionaţii de muzică bună sunt aşteptaţi gratuit, la recitaluri susţinute de Ansamblul Etnofolcloric “Plăieşii”, “Gândul Mîţei Band”, Maestrul naiului Constantin Moscovici şi “Felicia Dunaf Band”.

Castel Mimi așteaptă vizitatorii pe 1 septembrie la Festivalul Internațional de Muzică Clasică VinOpera, ediția a VI-a! Biletele pot fi procurate AICI. Va fi o seară de neuitat începând cu ora 20.00, cu artiști celebri de la Opera Națională din București și Teatrul Naţional de Operă şi Balet “Maria Bieșu” din Chișinău. Iordache Basalic, Mădălina Barbu, Lilia Istratii şi Dumitru Mîțu te vor încânta într-un concert simfonic sub conducerea lui Daniel Jinga.

Pentru detalii suplimentare despre festival, programul acestuia, puteți accesa link-ul următor: Festivalul Internațional de Muzică VinOpera 2023 – o simbioză dintre muzica clasică, rock și folclor – Realitatea.md

Grupul de presă Realitatea este partener media general al Festivalului Internațional de Muzică Clasică VinOpera 2023. Urmăriți-ne pentru a afla primii cele mai interesante detalii despre VinOpera.

#festiiva #mimi #vin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere surpriză în trimestrul III 2025 de 5,2%, comparativ cu perioada similară a anului 2024, arată datele Biroului Național de Statistică. Cu toate acestea, pe ansamblul primelor nouă luni ale anului, creșterea economică este de doar 2,0%, semn că avansul din vară nu reușește să compenseze slăbiciunile din prima parte a anului.

Motorul principal al creșterii a fost agricultura, care a avut o contribuție de +2,1 puncte procentuale la PIB, după o creștere a valorii adăugate brute de 15%, care confirmă încă o dată dependența economiei de factorul climatic. Construcțiile au adus un plus de 0,7%, iar industria prelucrătoare și tranzacțiile imobiliare au avut contribuții modeste, de doar 0,2% fiecare.

În schimb, unele sectoare au frânat economia. HoReCa (cazare și alimentație publică) a scăzut cu 1,6%, iar alte activități de servicii au înregistrat un declin de 7,6%, semnalând o cerere internă încă fragilă. Chiar și activitățile gospodăriilor casnice au raportat o prăbușire de 27,8%, deși impactul direct în PIB este redus.

Un detaliu important este rolul tot mai mare al statului în creșterea economică: impozitele nete pe produs au crescut cu 11,1%, contribuind cu 1,4% la majorarea PIB, ceea ce indică faptul că o parte importantă a avansului vine din fiscalitate, nu din productivitate.

Din perspectiva utilizărilor, creșterea PIB a fost susținută de investiții, formarea brută de capital fix a crescut cu 17,9%, având o contribuție de 3,7%, și de consumul populației, care a urcat cu 2,9%. Exporturile totale de bunuri și servicii au crescut cu 14%, dar acest câștig a fost aproape anulat de majorarea importurilor cu 5,5%, care a redus creșterea PIB cu 3,1%.

Imaginea de ansamblu devine și mai nuanțată în datele cumulative. În ianuarie–septembrie 2025, PIB-ul a ajuns la 257,3 miliarde lei, însă avansul real de 2,0% este modest pentru o economie aflată în recuperare. Agricultura și construcțiile au rămas piloni ai creșterii, în timp ce industria prelucrătoare (-1,1%), tranzacțiile imobiliare (-2,0%) și activitățile profesionale (-5,9%) au tras economia în jos.

Comparativ cu statele din regiune, Moldova se situează peste media UE, care a crescut cu 1,6% în trimestrul III 2025, și peste România (1,2%), dar rămâne mult sub performanțele unor economii precum Irlanda (10,8%).

Concluzia din datele statistice relevă că avansul economiei cu 5,2% din trimestrul III arată bine, dar economia Moldovei rămâne dependentă de agricultură, investiții publice și importuri, fără un impuls din industrie și servicii cu valoare adăugată mare.